Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Adevărul
Anul şi data apariţiei: 31.01.2011
Tematica: Tinerii romi - educaţia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Daniel Guță
Titlul articolului: Povestea lui Superman Sava, ţigan de export cu nume de super-erou
Acces online: https://www.adevarul.ro/locale/hunedoara/EXCLUSIV-_Povestea_lui_Superman-_Sava_Superman-tigan_de_export_cu_nume_de_super-erou_0_418158447.html


Aproape toţi romii care trăiesc în cartierul palatelor cu turnuleţe din Hunedoara îl cunosc pe Superman Sava, un tânăr devenit celebru datorită numelui său antologic.

Romii din Hunedoara îşi pun bogăţia pe seama tradiţiei

Familia Sava locuieşte într-una din casele impozante de pe Strada Rotarilor, împrejmuită de un gard imens de marmură. În curtea vilei lui Superman, de curând a fost ridicat cel mai impunător castel ţigănesc din zonă, „Vila lui Baci”, vopsit în culoarea galbenă, cu numeroase înflorituri care dau strălucire acoperşiului din tablă.

Palatul, proprietate a unuia dintre rudele familiei Sava, a rămas nelocuit deocamdată, deşi, spun vecinii, interiorul clădirii întruchipează definiţia luxului dus la extrem, a opulenţei specifică romilor bogaţi. "Într-una din încăperi există o piscină imensă, care se află sub podeaua culisabilă. Apeşi butonul telecomandei şi iese piscina din podea", explică un vecin.

Palatul din curtea lui Superman.

Pentru a ajunge la Superman, două tinere ţigănci ieşite la plimbare pe uliţa înzăpezită ne îndeamnă să strigăm de la poartă: „Supermane, Supermane, ieşi afară”. La auzul chemării, uşa de intrare în stabiliment se deschide şi din spatele ei ne primeşte mama tânărului, Paulina.

Lui Superman nu îi place România

După ce ne-a asigurat că tânărul zburase de ceva timp de pe meleagurile natale, pentru a munci în Germania, femeia povesteşte cum a reuşit să învingă sistemul comunist, punându-i fiului său un nume cu rezonanţă americană.

„Băiatul are 25 de ani, dar stă mai mult în Germania, unde lucrează. Eu i-am pus numele Superman, după ce am văzut filmul. Cei de la Sfatul Popular nu au vrut să îl treacă în certificatul lui de naştere, însă eu nu am renunţat. La insistenţele mele, unul dintre angajaţii de la Sfat s-a lăsat înduplecat şi a zis: e mama lui, are dreptul să îi pună ce nume doreşte”, a povestit Paulina.

Casa mamei lui Superman.

Femeia zâmbeşte, dezvelindu-şi dinţii din aur. Spune că nu prea îi place publicitatea, nici ei, nici fiului său, dar adaugă mândră că pe nepotul ei tot ea l-a botezat, cum altfel decât Superman. „Acum Supermanul are opt ani şi se joacă împreună cu ceilalţi copii: fata Ciochi (Ciocolata), Platină şi Şerif”, spune Paulina, chemându-şi între timp copiii lângă ea.

O vecină mândră de palatele din cartier.

Ciocolata, o fetiţă creaţă şi cu tenul deschis, este împodobită salbe şi cercei din aur, iar Şeriful, de cinci - şase ani, este blond. „Eu mă trag dintr-o familie de polonezi”, îi place femeii să spună, adăugând că în cartierul palatelor românii şi ţiganii, chiar şi polonezii blonzi cu nume ciudate se înţeleg de minune.

Tatăl juniorului Superman a prosperat în ultimii ani. În 2005, înainte de a pleca în Germania, circula doar cu căruţa trasă de cal. Şi-a priponit animalul de un copac, pe marginea unei şosele, iar o Dacia intrată în depăşire l-a spulberat. Acum, în curtea vilelor ţigăneşti sunt parcate maşini de lux.

În apropierea palatelor clanului Supermanilor, Piedone şi-a ridicat un castel la fel de impunător, pe acoperişul căruia a fost scris cu litere mari “Vila lui Piedone”. “Eu am grijă de palat. Familia lui Piedone este plecată de ani buni în Irlanda şi Anglia, ce să facă Piedone aici?”, se întreabă Daniel Răducanu, un român care îngrijeşte palatul bulibaşei.

Letiţia Marc, reprezentanta “Asociaţiei Femeilor Ţigănci pentru copiii noştri”, explică de ce romii le aleg copiilor nume de celebrităţi. “Prin nume, părinţii romi îşi doresc inconştient ca acele calităţi ale eroilor din filme (vitejie, bărbăţie, celebritate) să le fie asociate copiilor. Este o practică întâlnită la familiile sărace de ţigani, este o modă a lor ”, spune Letiţia Marc.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.