Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Evenimentul Zilei Pentru ca ponderea etniei maghiare să nu se diminueze în anii viitori, UDMR caută să convingă PDL să adopte strategia sa de încurajare a natalităţii. Deşi zonele dominate de comunitatea maghiară dispun de una din cele mai mari creşteri a natalităţii la nivel naţional, liderii UDMR sunt îngrijoraţi de consecinţele negative ale ratei mortalităţii şi de natalitatea în rândurile păturilor sociale cu o situaţie materială precară. Pentru a preveni pe termen lung scăderea propriului lor bazin electoral, udemeriştii au anunţat că vor propune coaliţiei de guvernământ o serie de măsuri "în zona familiei şi în zona demografică" pentru creşterea natalităţii cu ajutorul unor măsuri de sprijinire a familiei şi în special a mamelor. Negocierile pe măsuri, detalii şi cifre ar urma să aibă loc în luna februarie, a precizat pentru EVZ, Andras Fekete, liderul senatorilor ude merişti. Program pentru mărirea bazinului electoral În documentul intitulat "Parteneriat pentru viitorul maghiarimii", adoptat de Uniune la ultimul Consiliu al Re pre zentanţilor Unionali (CRU), se arată că tendinţa de scădere a populaţiei, demonstrată de rezultatele parţiale ale recensământului făcut în toamna acestui an, duce la necesitatea elaborării unui sistem eficient de sprijinire a familiei. "Statul trebuie să recunoască faptul că asumarea creşterii unui copil este o povară suplimentară pentru familie şi trebuie să accepte că o creştere a natalităţii poate sta la baza unei dezvoltări economice durabile", se subliniază în această strategie. Scutiri de taxe şi impozite Documentul vizează sprijinirea familiei de către comunităţile locale şi dezvoltarea unui pachet de măsuri legislative şi guvernamentale pentru sprijinirea familiilor şi motivarea asumării creşterii copiilor. Astfel, începând cu 2012, UDMR, în colaborare cu organizaţiile civice, de tineret şi cu Biserica, va lansa programul "Comunitatea în sprijinul familiei", derulat prin autorităţile locale şi finanţat din bugetul local. Deja primarul în Sfîntu Gheorghe, Antal Arpad a anunţat că va sprijini cu o linie de finanţare pentru proiectele ce au ca scop sprijinirea familiei şi creşterea natalităţii la 3-4 copii per familie. Printre măsurile propuse de UDMRpentrustimularea creşterii copiilor se mai numără politici fiscale permisive pentru familiile cu copii, consilierea gravidelor, asigurarea îngrijirii de specialitate pe parcursul zilei pentru copii cu vârste cuprinse între 3 luni şi 3 ani, sprijinirea mamelor pentru ocuparea unui loc de muncă cu program normal sau redus, promovarea reocupării locurilor de muncă de către femei, şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea reţelelor existente de sprijin social pentru familiile cu copii. Efectul concediului maternal pe doi ani "Pe bazele statistice pe care le cunoaştem se pare că această scădere consemnată la nivel naţional este mai mică la nivelul persoanelor aparţinând comunităţii maghiare din România", a admis, pentru EVZ, deputatul UDMR, Marton Arpad. În opinia sa, situaţia mult mai bună a natalităţii în zonele cu comunitatea maghiară poate fi explicată şi prin măsurile susţinute de Uniune la nivelul coaliţiei guvernamentale în cazul concediului maternal pe doi ani. Pentru Andras Fekete, liderul senatorilor UDMR, primordială este atragerea tinerilor cu o situaţie materială bună în acest proces. "Tineretul de azi se preocupă de altceva: doresc să se afirme, să aibă ceva, să nu zic avere, o stare materială cât de cât bună, una sau mai multe facultăţi, ceea ce face, din păcate, ca natalitatea să fie în scădere. Problema şi mai mare constă în faptul că acolo unde natalitatea nu este scăzută este exact la nivelul segmentului de populaţie cu o situaţie materială precară. Unde există o stare material bună, scăderea este mai drastică", susţine senatorul UDMR. Potrivit lui Fekete, trebuie luate o serie de măsuri-garanţii care să asigure siguranţa locului de muncă după intrarea în concediul maternal: "Trebuie create pârghii de siguranţă a locului de muncă şi de educare. Firma şi statul vor trebui obligate, prin legislaţie, să asigure locul de muncă. Se poate gândi totodată şi o facilitate fiscală şi alte ajutoare, pentru al doilea copil, dar aici trebuie să avem grijă. La nivel local, autorităţile ar putea opera unele scutiri de taxe şi impozite dar numai pentru familiile care muncesc ca să nu se ajungă iar în situaţia anilor ’80", avertizează Fekete. STATISTICĂ Rata natalităţii în România, cea mai ridicată în secuime De cel puţin 20 de ani, România se confruntă cu o criză demografică care a afectat deja pe termen lung structura etnică, culturală şi socială. Dezastrul creat de prăpastia dintre rata natalităţii şi cea a mortalităţii a fost adâncit de practica avorturilor. Numărul întreruperilor de sarcină care au avut loc între 1958 şi 2008 este mai mare decât populaţia actuală a României. 1965, în plin comunism, a consemnat recordul absolut la întreruperi de sarcină - 1.115.000 de avorturi. 1990 a fost anul de vârf post-decembrist cu 992.265 de cazuri. Natalitatea a scăzut aproape la jumătate faţă de acum 20 de ani. Conform datelor statistice oficiale, rata brută a natalităţii până în 1966 a fost de 14,3 nou-născuţi la mia de locuitori pe an. După 1989 natalitatea a scăzut la 10,4 în 2000. În prezent, media naţională este de 9,3 şi este în scădere. Cele mai prolifice zone, sunt, în mod surprinzător judeţele din arcul intracarpatic, unde populaţia de etnie maghiară este fie dominantă, fie semnificativă în raport cu populaţia de origine română. Astfel în secuime, rata natalităţii este de 10,3-10,4, în timp în celelalte judeţe cu populaţie importantă de origine maghiară acest indice oscilează între 10,6 (Braşov) 10,2 – Sălaj şi Sibiu, 10,1- Bihor, 9,6- Satu Mare, 9,4 – Cluj şi Maramureş, 7,3 – Hunedoara. Cea mai mare rată a natalităţii se regăseşte la nivelul judeţului Suceava – 11,6, alte zone cu rată mare regăsindu-se în Bărăgan, Bucureşti- Ilfov şi Dobrogea. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |