Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Evenimentul Zilei Recenzorul va întreba cine e şeful gospodăriei şi e obligatoriu să-i răspundeţi. Întrebările cu răspuns opţional sunt cele legale de religie, etnie, limbă maternă şi eventuale dizabilităţi. Peste trei zile, recenzorii încep să bată la uşile românilor, iar cu ajutorul datelor strânse până în 2014 vom şti exact câţi suntem, în ce condiţii trăim, cât de amplu este fenomenul migraţiei, cât de îmbătrânită este populaţia etc. Recenzorii vor sta în fiecare casă minimum 20 de minute, şi vor cere detalii despre fiecare membru al familiei în parte, despre locuinţă, locul de muncă etc. "Numărarea" nu se face la adresa din buletin, ci la cea unde persoana locuieşte propriu-zis. Cei ce stau fără forme legale nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că nu îi va lua nimeni la rost. "Capul", cel ce învârte banul Cele mai multe dintre întrebările din chestionare sunt previzibile. Altele, însă, e posibil să vă ia prin surprindere. Spre exemplu, trebuie să îi spuneţi recenzorului cine este capul familiei, chiar dacă în familia dumneavoastră nu există un şef! "Capul familiei este cel pe care membrii îl văd drept lider. Poate fi soţul, poate fi soţia, sau altă persoană, recunoscută aşa în familie. Dacă bărbatul aduce mai mulţi bani în casă, dar femeia decide cum sunt cheltuiţi, poate fi ea capul familiei", explică Vladimir Alexandrescu, director de comunicare la Institutul Naţional de Statistică. "Există un interes sociologic pentru aceste date, pe baza lor se formează nucleele familiale", mai spune el. Chestionarul este generos şi permite ca la acest capitol să poată fi trecut un bunic, soacra, un copil etc. Oamenii străzii, intervievaţi la o masă caldă Cu ajutorul ONG-urilor, vor fi chestionaţi şi oamenii străzii. Vor fi invitaţi la o masă caldă, iar acolo vor sta de vorbă şi cu recenzorii. Alţii, vor fi abordaţi direct în stradă. "Nu va intra nimeni în canale după ei, iar când se merge prin casele părăsite, unde ei stau ilegal, sunt atenţionate poliţia şi jandarmeria, care să poată interveni dacă sunt probleme", precizează reprezentantul INS. În martie 2012 vom avea rezultatele preliminare, adică totalul persoanelor, pe ţară şi pe localităţi, iar datele finale şi com plete la începutul lui 2014. Mare parte din date sunt previzibile: îmbătrânirea populaţiei şi scădere ei semnificativă. "Problematic este că zona de diminuare a populaţiei este tocmai în sectorul celei active, care contribuie la susţinerea bugetului", spune Alexandrescu. De ce ar declara romii etnia Dacă majoritatea întrebărilor sunt obligatorii, există unele cu răspunsuri opţionale, privind religia, etnia, limba maternă şi dizabilităţile. Pe baza acestor răspunsuri, se stabilesc banii alocaţi cultelor de la bugetul de stat, ori programele sociale şi cele de integrare. La recensământul trecut, şi au recunoscut etnia doar 535.250 de romi, în condiţiile în care Comisia Europeană estimează că sunt 1,8-2,5 milioane. "Este datoria noastră morală să sprijinim interesul comunităţii din care facem parte. Există şi multe avantaje practice: dacă statisticile arată numărul real, politicile de integrare pot fi mai bine articulate, autorităţile ar putea atrage resurse mai multe, iar în localităţile cu peste 20% s-ar putea folosi limba romani în administraţie", spune Marian Mandache, de la Romani Criss. Teama românilor din Italia Anul acesta, recensământul se organizează în toată Europa, iar românii plecaţi la muncă, chiar şi cei fără forme legale, sunt încurajaţi să primească recenzorii. Datele nu vor ajunge la poliţie. Preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, Eugen Terteleac, spune că mulţi dintre cei ce muncesc în Italia s-au speriat de recensământ: "Marea teamă este că ar putea fi taxaţi, mai ales după ce câţiva politicieni au vorbit despre o taxă pentru cei ce muncesc în străinătate". CÂŞTIGURI Recenzorii, plătiţi cu 750 de lei, impozabili Pentru acest recensământ, se alocă de la buget 193 de milioane de lei, iar o parte din această sumă va fi folosită pentru plata celor 120.000 de recenzori. Aceştia primesc, pentru 15 zile de muncă, 750 de lei, sumă impozabilă. Pensionarii sunt impozitaţi cu 16%, iar restul, cu 27% (repreprezentând: 16% impozit pe venit, 10,5% contribuţie la fondul de sănătate şi 0,5% contribuţie la fondul de şomaj). Până zilele trecute, în Bucureşti exista un deficit de aproape 2.000 de recenzori. Problema s-a soluţionat prin campanii în rândul studenţilor. Pentru cei de la ştiinţe economice şi sociologie perioada de recensământ esteconsiderată practica şcolară. PEDEAPSĂ Amenzi între 1.500 şi 4.500 de lei Recenzorii care încalcă principiul confidenţialităţii şi folosesc datele adunate în alt scop, riscă amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei. Persoanele care închid uşa în nas recenzorului, îi distrug chestionarele, devin violente, sau, pur şi simplu, refuză să răspundă, riscă amenzi între 1.500 şi 4.500 de lei. Conform unei hotărâri de guvern care reglementează organizarea recensământului, dacărecenzorul nu vă găseşte acasă, poate lua informaţii de la vecini, preot ori primărie. Persoanele care nu au fost recenzate au obligaţia să se prezinte la comisia de recensamant din localitatea în care se află, până în 31 octombrie 2011. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |