Căutare Numele cotidianului: Evenimentul Zilei Oficialii Institutului Naţional de Statistică au anunţat clar ieri că persoanele care nu-i spun recenzorului CNP-ul vor fi amendate. Până ieri, regulile erau altele. Primul recensământ care are loc în România după intrarea în UE nu aduce doar metodologia europeană, ci şi multe probleme de organizare. Problema care a inflamat de la început spiritele a fost cea a Codului Numeric Personal, pe care autorităţile au stabilit să-l ceară pentru a aduce la zi registrele oficiale ale administraţiilor locale. Mai mult, motivau reprezentanţii INS, era nevoie de această informaţie pentru a nu se înregistra dubluri în sistemul de recenzare. De la recomandare la obligaţie Iniţial, în anunţurile oficiale se recomanda populaţiei să îşi spună CNP-ul. Ulterior, recomandarea s-a transformat în obligaţie, pentru ca, în cele din urmă, purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică să spună că, totuşi, cine refuză să furnizeze CNP-ul nu va fi amendat. Ieri, şeful INS Vergiliu Voineagu a spus, în cadrul unei conferinţe de presă, că declararea CNP-ului este obligatorie şi că purtătorul de cuvânt care a declarat altceva a fost demis. "Pentru această bâlbă a fost destituit şi s-au luat şi alte măsuri", a precizat Voineagu. Nicio altă persoană nu mai este îndreptăţită să ofere informaţii oficiale cu privire la desfăşurarea recensământului. La întâlnirea cu presa au fost prezenţi ieri şi prefectul Capitalei Mihai Atănăsoaiei şi secretarul de stat din cadrul Ministerului de Interne Gheorghe Emacu. Concluzia conferinţei de ieri a fost că, de acum înainte, CNP-ul este obligatoriu. Altfel, riscaţi primirea unei amenzi. Recenzorul vine a doua oară În ceea ce-i priveşte pe cei care au fost deja recenzaţi şi nu au oferit CNP-ul, teoretic, ar trebui chestionaţi încă o dată asupra acestui subiect. Reîntâlnirea cu recenzorul ar trebui să aibă loc duminică sau luni. Practic, acest lucru este prea puţin probabil să se întâmple, dat fiind faptul că ritmul de recenzare este destul de lent. Ceea ce nu se ştie încă este dacă cei care nu vor fi găsiţi acasă la revenirea recenzorului pentru preluarea CNP-ului vor fi sau nu amendaţi. Amenzile pentru cei care refuză să coopereze sunt între 1.500 şi 4.500 de lei. Probleme cu maidanezii, asiaticii şi agenţii de pază Cele mai multe probleme la Recensământ sunt în Bucureşti, unde e nevoie de translatori pentru dialogul cu asiaticii, de intervenţia poliţiei în anumite zone şi de îmblânzirea câinilor comunitari în altele. "Au fost probleme în anumite cartiere rezidenţiale, unde agenţii de pază nu au permis intrarea recenzorilor. Acolo e nevoie de intervenţia Poliţiei, care merge azi (n. red. - a fost ieri) să deblocheze situaţia. În altele, nu s-a putut ajunge din cauza maidanezilor, iar în anumite zone, mai ales din sectorul 5, recenzorilor le-a fost teamă să meargă. Am avut probleme şi cu populaţia asiatică, însă am găsit recenzori care să le vorbească limba şi urmează să meargă pe teren", a rezumat prefectul Capitalei problemele, precizând că se lucrează pentru soluţionarea lor. Tot în Bucureşti, câţiva recenzori au fost agresaţi, iar alţii şi-au prelungit foarte mult vizitele, după ce au petrecut o bună parte din timp încercând să convingă oamenii că sunt recenzori, nu şarlatani. Cei care se îndoiesc de calitatea celor ce le bat la uşă pot suna la primării pentru a se lămuri. 1.500 de lei e suma minimă pe care o plătesc persoanele care refuză să dea date recenzorului STADIU Jumătate dintre români, recenzaţi Cele mai recente date centralizate de INS arată că a fost recenzată peste 50% din populaţia estimată. Şeful INS spune că, deocamdată, nu este nevoie de o decizie de suplimentare a numărului de zile destinate recenzării, dar că, dacă nu se va ajunge până la 100% în timpul stabilit, e posibil să se prelungească operaţiunea. Acest lucru ar însemna costuri suplimentare, modificarea cadrului legal şi ar amâna restul procedurilor. Judeţele cele mai harnice din acest punct de vedere sunt Vâlcea, Covasna, Bihor, Braşov şi Bistriţa-Năsăud. Un ritm lent se întregistrează în Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Caraş-Severin, Timiş. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |