Căutare

Disputa dintre Budapesta şi Bucureşti şi-a mai consumat un episod, alimentat de declaraţiile belicoase ale politicienilor. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Preşedintele CJ Harghita îi cere explicaţii lui Ponta în „războiul ste... Ministrul de Externe, reacţie în „războiul steagurilor": „Nu putem acc... Victor Ponta: „Nu ne poate spune nimeni ce steaguri să afişăm şi cum".... „Războiul steagurilor" s-a transformat în „războiul declaraţiilor" în ... Ministrul de Externe, reacţie în „războiul steagurilor": „Nu putem acc... Ambasadorul Ungariei, despre „războiul steagurilor": „E dreptul natura... Propunerea secretarului de stat al Ministerului de Externe maghiar, Nemeth Zsolt, ca primarii din Ungaria să arboreze steagul Ţinutului Secuiesc a fost catalogată de premierul Victor Ponta drept „obrăznicie". Astfel, disputa pe steagul secuiesc s-a reactivat după ce, în noiembrie 2012,  instanţa a decis că este legală utilizarea unui astfel de drapel în Covasna. Pe 18 ianuarie, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor,  le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc să arboreze pe faţada primăriilor drapelul secuiesc. „Am cerut acest lucru pentru că angajamentul faţă de Ţinutul Secuiesc este în inima noastră", a explicat Tamas Sandor.  Scânteia conflictului a sărit în urmă cu câteva zile, atunci când steagul Ţinutului Secuiesc a fost scos din sala unde era învestit în funcţie noul prefect al judeţului Covasna. La ceremonie a fost prezent şi vicepreşedintele PSD Constantin Niţă, care a declarat că autonomia Ţinutului Secuiesc nu poate fi pusă în discuţie. Niţă a mai declarat că afirmaţiile preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamaş Sandor, legate de autonomie sunt în opinia sa deranjante şi reprezintă „o reacţie emoţională". Îndemnul lui Nemeth Zsolt Spiritele s-au încins după ce secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe maghiar, Nemeth Zsolt, a condamnat poziţia autorităţilor române faţă de maghiarii din Transilvania. „Nu exagerez când spun că suntem în faţa unei agresiuni simbolice", a fost declaraţia cu care Nemeth Zsolt a reaprins disputa româno-maghiară. Ca urmare, oficialul ungar, cunoscut pentru poziţiile sale pro-autonomie, i- a îndemnat pe primarii din Ungaria să arboreze, în semn de solidaritate, steagul Ţinutului Secuiesc. Astfel, unii dintre vecinii de peste Tisa s-au conformat şi au ridicat steagul secuiesc, marţi, într-unul dintre districtele din Budapesta. Nemeth Zsolt a continuat disputa orgoliilor şi la nivel interguvernamental. „Guvernul maghiar se aşteaptă ca Guvernul român să intervină şi să oprească această agresiune simbolică împotriva minorităţii maghiare din Ardeal", a declarat, răspicat, Zsolt.  Ambasadorul Ungariei, convocat la MAE Premierul Victor Ponta nu a temperat nici el spiritele şi i-a cerut ministrului de Externe, Titus Corlăţean, să adopte o atitudine fermă. „Nu acceptăm niciun fel de lecţii, aş fi spus obrăznicii, de la nimeni în legătură cu modul cum se aplică legea pentru autorităţile locale. Nu cred că cineva ne poate spune ce steaguri să afişăm pe aici şi cum să le afişăm", a sunat afirmaţia cu caracter ameninţător a premierului român. El  i s-a adresat ministrului de Externe, Titus Corlăţean, cu un îndemn la acţiune: „să punem lucrurile la punct". „Instrucţiunile le-am dat deja", a răspuns, prompt,  Corlăţean, anunţând că reacţia MAE va fi transmisă „în câteva minute". Ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat de urgenţă la Ministerul de Externe, în urma declaraţiilor secretarului de stat ungar. „Declaraţiile lui Zsolt Nemeth sunt inacceptabile şi contravin spiritului de bună vecinătate", afirmă secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu. „Autorităţile române nu acceptă şi nu vor accepta astfel de interferenţe regretabile care contravin cadrului constituţional şi legal din România. Practic, îndemnul oficialului ungar echivalează cu susţinerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, care nu este permisă de Constituţia României", a explicat Aurescu.  Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, nu s-a lăsat înduplecat şi a declarat ieri că nu există un „război al steagurilor" între România şi Ungaria. Mai mult, ambasadorul a precizat că arborarea drapelului Ţinutului Secuiesc este un drept al secuilor. Comentariile PCM şi UDMR În hora declaraţiilor a intrat şi preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef. El a spus că dacă secuii ar fi respectaţi în România drapelul lor ar fi arborat inclusiv în Parlament. Liderul UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a comentat şi el că este „natural" ca Ungaria să adopte o „poziţie" atunci când „unii compară steagul secuiesc cu o cârpă". Mai ponderat, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că declaraţiile secretarului de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt nu vor rezolva problemele în România, după cum nu le va rezolva nici arborarea drapelului Ţinutului Secuiesc. El a adăugat că folosirea simbolurilor comunitare nu lezează interesele statului român. ; Antecedentele lui Nemeth Zsolt Secretarul de stat al MAE ungar, Nemeth Zsolt, alături de vicepremierul maghiar Semjen Zsolt, este unul dintre susţinătorii înfocaţi ai autonomiei Ţinutului Secuiesc. În august 2012, Nemeth Zsolt a declarat că Ungaria susţine dezideratul comunităţii maghiare pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. „Pentru minorităţile maghiare din afara graniţelor Ungariei este un lucru benefic ceea ce ele îşi definesc ca un lucru benefic şi care este în concordanţă cu reglementările internaţionale în vigoare", spunea diplomatul ungar. Ce spun politicienii din zonă Prefectul judeţului Covasna, Dumitru Marinescu, susţine că tot acest scandal vine dinspre formaţiunile extremiste şi creează false probleme cu privire la nerespectarea drepturilor minorităţilor maghiare în judeţ. „Cetăţenii de etnie maghiară din Covasna nu se confruntă cu alte probleme decât cele pe care le au şi cetăţenii de etnie română", afirmă Dumitru Marinescu. El mai spune că dacă se doresc anumite simboluri, acestea trebuie aprobate mai întâi prin lege. „Din contră, legea statului român nu le interzice minorităţilor naţionale să se constituie în uniuni, asociaţii, organizaţii la nivel naţional şi să-şi folosească propriile însemne, însă numai la acţiunile cu caracter neoficial", adaugă prefectul de Covasna. Lege românească interpretabilă Omologul său din judeţul Harghita, Jean-Adrian Andrei, a declarat, pentru „Adevărul", că nu sunt tensiuni decât la nivelul elitelor maghiare şi al unor reprezentanţi ai administraţiei locale, iar aceste tensiuni aduc în atenţie simboluri care fac rău şi românilor, şi maghiarilor. „Nu sunt conflicte inter­etnice. Subliniez acest lucru. Există doar teme care creează stări de iritare, iar între iritare şi conflict inter-etnic e cale lungă. Majoritatea înţeleg să respecte legile. Toţi avem aceeaşi calitate, de cetăţeni români", punctează prefectul de Harghita, care a subliniat că este şi prefectul românilor, şi al maghiarilor. Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, are un alt punct de vedere. El susţine că simboluri locale există şi în alte judeţe precum Cluj, Maramureş, Timiş etc. şi spune că nu înţelege de ce în judeţul Harghita nu se poate accepta un simbol. „Spre exemplu, judeţele Gorj, Cluj, Maramureş şi Timiş pot avea fără niciun deranj steag judeţean. Nu deranjează acest fapt pe nimeni. Dacă la această întrebare primesc răspuns de la domnii miniştri Duşa şi Corlăţean ori de la primul ministru le mulţumesc", a declarat Csaba Borboly pentru „Adevărul". ;
Citeste mai mult: adev.ro/mhtb68