Căutare

„Războiul steagurilor" a încins relaţiile dintre România şi Ungaria. Guvernele de la Bucureşti, respectiv Budapesta au adoptat poziţii dure în această dispută. Întregul conflict a pornit însă de la un steag. Este vorba de simbolul pe care maghiarii doresc să-l arboreze pe instituţiile oficiale din Ţinutul Secuiesc. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Autorităţile judeţene din Bekes, Ungaria, au arborat steagul secuiesc.... Ţinutul secuilor, în oglinda Transnistriei Lucian Mândruţă, pe pagina sa de Facebook: „Azi sunt şi eu secui. Prim... Începuturile poveştii steagului secuiesc în România nu sunt, însă, atât de conflictuale pe cât este situaţia din prezent. Dacă acum există o dispută majoră între români şi maghiari, momentul în care a fost arborat pentru prima dată steagul secuilor a reprezentant unul de fraternizare între români şi secui. În anul 1595, Mihai Viteazul obţine două victorii importante împotriva Imperiului Otoman, prima la Călugăreni şi a doua la Giurgiu. Aceste două victorii au creeat contextul favorabil pentru ca Mihai Viteazul să forţeze cucerirea Transilvaniei. Această provincie se afla sub dominaţie maghiară, fiind condusă de principele Andrei Báthory. Unul dintre momentele cheie a fost bătălia de la Şelimbăr. Aici intră în joc Moise Secuiul, care i-a mobilizat pe iobagii secui din zona actualului Târgu Mureş. Practic, secuii s-au răsculat împotriva propriei conduceri şi au trecut de partea românilor conduşi de Mihai Viteazul. Bătălia de la Şelimbăr a fost câştigată, aportul secuilor fiind unul decisiv. După victoria de la Şelimbăr şi intrarea triumfală în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, oraşul Tîrgu-Mureş va fi printre primele care recunoaşte stăpânirea lui Mihai Viteazul. Drept urmare, acesta îl va lua sub protecţia sa şi va acorda libertate iobagilor secui.   Steagul lui Moise Secuiul Răscoala iobagilor secui a fost una spontană. Conduşi de Moise Secuiul, aceştia aveau nevoie de un stindard care să îi reprezinte în luptă. Steagul arborat şi astăzi de secui este stidardul pe care iobagii lui Moise Secuiul l-au arborat în războiul purtat alături de Mihai Viteazul. Steagul secuiesc are semnificaţii multiple şi îndeamnă la pace şi înţelegere: Albastrul de pe steagul secuiesc simbolizează cerul şi pacea Dunga aurie care străbate steagul simbolizează pământul, pe care secuii îl consideră aur. Această semnificaţie pleacă de la faptul că armata lui Moise Secuiul era formată din iobagi, adică ţărani care munceau pe pământurile unui stăpân. Luna şi steaua de pe steag simbolizează echinocţiile, adică factorul de echilibru. Steaua are dublă semnificaţie: ea simbolizează cele şase microscaune secuieşti, pe lângă echinocţiu. Ce spun românii şi ce spun maghiarii „Războiul steagului" are la bază o contradicţie simplă: maghiarii vor să-şi arboreze simbolul, iar autorităţile române nu sunt de acord. Maghiarii şi secuii susţin că acest steag este un simbol regional. Ei îşi argumentează poziţia şi explică că fiecare judeţ din România are propriul steag şi propriile simboluri, pe care le arborează chiar şi pe instituţiile oficiale. De partea cealaltă, românii susţin că maghiarii încalcă legea arborării simbolurilor naţionale prin afişarea steagului alături de simbolurile oficiale ale statului român.
Citeste mai mult: adev.ro/mhwiic