Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Adevărul
Anul şi data apariţiei: 20-02-2013
Tematica: problematica steagului secuiesc
Categoria articolului: opinii
Autorul articolului: Sever Ioan Miu
Titlul articolului: În spatele steagului secuiesc (1): Am cumpărat în Secuime, în româneşte. Şi pâine?
Numărul fotografiilor: 15
Acces online: https://adevarul.ro/news/societate/In-spatele-steagului-secuiesc-1-cumparat-secuime-romaneste-Si-painei-1_5122956a00f5182b85780836/index.html


Încep un miniserial despre Secuime, de unde m-am întors săptămâna trecută. Din Harghita, de unde oamenii reali, cu bucuriile, necazurile şi firea lor nu se văd la noi. Din cauza steagurilor şi a legendelor urbane. În primul episod aflaţi despre limba în care sunt afişate firmele în Miercurea Ciuc şi despre cum am folosit limba română.  Dar vă spun şi de ce n-am luat pâine! DE ACELASI AUTOR Autonomiile „inexistente" din Europa Ungurii de care NU trebuie să ştii România-Ungaria: cronica unui meci care nu a avut loc Moto:"În barurile sau restaurantele din Miercurea Ciuc, de pildă, ungurii te servesc amabil în româneşte, dar găseşti destule magazine inscripţionate exclusiv în maghiară." Dan Tapalagă Prima oară când am auzit de firme scrise doar în maghiară în Miercurea Ciuc nu am crezut. O spunea un personaj pe cât de interesant, pe atât de... straniu, să zicem, IPS Ioan Selejan. Apoi, când trei jurnalişti -printre care o localnică- mi-au confirmat că există astfel de firme, am zis că trebuie sa le văd şi eu. Iar realitatea e mult mai complexă decat părea din discuţii. Da, există firme şi vitrine doar în maghiara în Miercurea Ciuc. "Shrek shop, magazin de haine"-indicator monolingv maghiar alături de o reclamă bilingvă:   Vitrină bilingvă pe strada Petőfi: Pe altă parte, există şi firme/vitrine doar în română. Magazinul Leonardo, vitrina, vedere detaliu:     Magazin computere&xerox, vedere ansamblu: Există însă foarte multe situaţii mixte, în care, dacă numele magazinului sau principala inscripţie e într-o limbă, alte inscripţii mai mici sunt bilingve sau exclusiv în cealaltă limbă. E o diversitate foarte mare şi, din păcate, nu am apucat să fotografiez decât un pic din centru, dar ne puteţi trimite oricând fotografii ilustrative pe adesa maghiaromania@gmail.com Magazin computere&xerox, detaliu: orar bilingv: Detaliu la acelaşi magazin: calendar în maghiară şi anunţ privind documente pentru obţinerea cetăţeniei ungare: Ce limbă vorbeşti într-o librărie ungurească? Apoi, faptul că o firmă sau vitrină e doar într-o limbă, nu înseamnă obligatoriu că vânzătorul e monolingv. Să luăm cazul unei librării, unde - aveam sa aflu mai tarziu - până şi orarul era exclusiv în maghiară (deşi am zărit şi cărţi româneşti). Librărie, ansamblu: Intrând, am îndrăznit să mă port ca de obicei când ajung în Secuime: încep într-o limbă şi continui într-alta. Pentru că, uitai să vă spun, învăţ de ceva vreme ungureşte şi încerc să o practic cât pot, oriunde pot. Iar când "mi-au secat toate cuvintele", trec pe română. În cazul librăriei de faţă, am vrut să trec mai repede la română, după salutul în maghiară. Aveam nevoie să întreb de o reeditare, cuvânt necunoscut mie pe ungureşte. Pregătindu-mă să întreb în româneşte, am început cu un "păi...". Dacă nu s-a prins din accentul meu dambovicai, acum era clar: sunt român. Şi ce s-a întâmplat? Oare mi-a răspuns că nem tudom? Mi-a dat cu cartea (obligatoriu maghiară)-n cap? Sau a refuzat să-mi dea pâine? Nimic din toate astea! A zâmbit larg şi a trecut pe română. Apoi graiurile s-au amestecat din nou, din iniţiativa mea, până am ieşit, mulţumit, cu cartea în mână. Ce se intamplă când cumperi în română? Ok, aşa e când începi în maghiară, veţi zice. Dar când începi şi continui în română? Am făcut-o, ca să văd ce se întamplă cu un turist român care nu ştie în ungureşte altceva decât mulţumescul final şi la revedere. Şi alea cu accent de baltă şi doar dacă vânzătorul le merită :P! Aşadar, am plătit produse la casa unui supermarket, salutând în româneşte. Şi am chemat un taxi, răspunzând în româneşte la salutul standard al dispecerei, în maghiară. Ce s-a întâmplat la casa supermarketului? Oare casieriţa mi-a răspuns cu „Nem tudom"? A refuzat leii, cerându-mi forinţi? Sau mi-a încărcat factura, adăugându-mi la cheltuială Ardealul (pateul, nu regiunea)? Nu, mi-a încasat produsele, ca tuturor românilor dinaintea mea (intrasem cu grupul de bucureşteni cu care am venit*). Dar cu dispecera de la firma de Taxi cum a fost? Oare m-a anunţat că nu sunt taxiuri disponibile? M-a ameninţat că-i va cere şoferului să calce la mine? Mi-a zis că mai au loc doar în portbagaj? Nu x 3. A făcut trecerea la română pe un ton de surpriză voioasă, după care taxiul a venit la timp. "Játéksarok/Jucării" (corect: "colţul cu ~") Ookay. Dar pâine, pâine ai cumparat? Restaurant. Mai jos, două detalii de la acelaşi local. Nu, nu am putut sa cumpăr pâine! Nu din cauza secuilor. Ci din pricina creierului meu. Care, oricat de distrat, ştia că am deja câteva felii la mine. De pâine bună, secuiască, dată la pachet de un localnic. Probabil ca sa am la mine, în caz ca nu pot cumpara. Pâine. La Bucureşti. [Notă: Excursia mea în judeţul Harghita a început ca o vizită pentru mass-media, la invitaţia Consiliului Judeţean, de pe 8 până pe 10 februarie. Am rămas apoi din proprie iniţiativă la Miercurea Ciuc, până 13 februarie. Puteţi să ne trimiteţi alte fotografii cu firme&vitrine din Miercurea Ciuc sau Secuime, la adresa maghiaromania@gmail.com.]
Citeste mai mult: adev.ro/mihxwk    
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.