CÄutare Numele cotidianului: Cotidianul Se vorbeĹte tot mai insistent cÄ politicienilor români (dintr-o clasÄ submediocrÄ, cinicÄ, necinstitÄ, coruptÄ; care de la RevoluĹŁie încoace n-au fÄcut decât sÄ îngroape de vie România, vânduĹŁi intereselor „capitalismului de tip occidental") nu le-a mai rÄmas decât sÄ dezmembreze ĹŁara. DupÄ ce au distrus economia (industria „privatizatÄ" Ĺi agricultura, vânzând pe mai nimic Ĺi resursele naturale, inclusiv cele energetice; lasÄ cÄ s-a furat ca-n codru) Ĺi finanĹŁele publice (au fÄcut tot posibilul sÄ fie cumpÄrate bÄncile de cÄtre strÄini Ĺi au înglodat România în datorii fÄrÄ precedent la FMI), dupÄ ce au distrus SÄnÄtatea Ĺi EducaĹŁia, dupÄ ce au sÄrÄcit cu metodÄ populaĹŁia (salariile Ĺi pensiile sunt cele mai mici posibile în cadrul Uniunii Europene; motiv sÄ plece românii în masÄ în strÄinÄtate, sÄ fie sclavi), au mai rÄmas sÄ distrugÄ Ĺi ĹŁara. DupÄ ce ne-au luat peste picior istoria Ĺi eroii Ĺi au distrus valorile naĹŁionale! Condamnabil, actualii guvernanĹŁi ai USL (în principal premierul Victor Ponta) au preluat temele lui BÄsescu, devenit executant al sfaturilor de aneantizare a României venite din afara ĹŁÄrii, dinlÄuntrul UE Ĺi din SUA - de la exploatarea gazelor de Ĺist (care vor pustii România, vor dispÄrea apele subterane potabile, Ĺi apa potabilÄ e avuĹŁia cea mai de preĹŁ din viitor, la distrugerea mediului cu cianuri la RoĹia MontanÄ, prin exploatarea aurului Ĺi argintului de cÄtre mafia strÄinÄ, România având un câĹtig minim) Ĺi pânÄ la „regionalizare" (consemnatÄ într-o nouÄ ConstituĹŁie)... Plus „retrocedarea proprietÄĹŁilor" ocupanĹŁilor Transilvaniei, îndeosebi urmaĹilor grofilor unguri. Noua regionalizare pregÄteĹte, de fapt, federalizarea ĹŁÄrii în numele autonomiei administrativ-teritoriale - ungurii fiind cei mai interesaĹŁi de aceastÄ rupturÄ (ei fiind hotÄrâĹŁi sÄ aibÄ statut special în interiorul României, sÄ aibÄ parlament Ĺi guvern propriu, sÄ taie Ĺi sÄ spânzure dupÄ propria voinĹŁÄ, ignorând integritatea Ĺi legile statului român). De luat aminte, acum, când scriu, trist, aceste rânduri, preĹedintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), Toro Tibor, susĹŁine cÄ ar trebui sÄ existe douÄ regiuni administrativ-teritoriale cu statut special în noua Românie împÄrĹŁitÄ pe regiuni. "ExistÄ douÄ regiuni care ar trebui sÄ fie în primul rând regiuni administrativ-teritoriale de sine stÄtÄtoare Ĺi cu statut special. Una din aceste regiuni este, bineînĹŁeles, Ţinutul Secuiesc, a doua este zona de Vest a ĹŁÄrii, numitÄ de noi Partium" - a explicat politicianul. Acesta spune cÄ Banatul ar trebui sÄ fie o regiune bilingvÄ cu statut special, ceea ce ar normaliza relaĹŁiile româno-maghiare. Teribil, maghiarii din România nu se mai mulĹŁumesc numai cu Ţinutul Secuiesc (judeĹŁele Covasna, Harghita Ĺi MureĹ), ci Ĺi cu... Banatul, pe care îl vor „cu statut special", rupt adicÄ de România... FiindcÄ nu mÄ mai mirÄ nimic (observând cÄ se lucreazÄ intens la pregÄtirea populaĹŁiei pentru dezmembrarea ĹŁÄrii), ce mai citesc azi, în ziarul bucureĹtean „AdevÄrul" (care, în parantezÄ fie zis, demitizeazÄ constant istoria României; direcĹŁia în acest sens fiind datÄ Ĺi de managerul... Peter Imre, un afacerist maghiar) - cÄ la TimiĹoara s-a serbat cu tam-tam pe 21 iulie 2013 (titlu)... Ziua Banatului: 295 de ani de la tratatul de la Passarowitz - „Tot ce ne face azi mândri cÄ suntem bÄnÄĹŁeni nu ar fi existat fÄrÄ acest moment"! Articol semnat de un... maghiar, Ĺtefan Both, care considerÄ cÄ Banatul a intrat în Europa dupÄ ce a fost ocupat de Imperiul Habsburgic în 1718! AuziĹŁi: Tratatul de la Passarowitz din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat rÄzboiul dintre Imperiul Otoman Ĺi Imperiul Habsburgic. Banatul a devenit o provincie europeanÄ Ĺi creĹtinÄ. În 21 iulie se împlinesc 295 de ani de la semnarea Tratatului de la Passarowitz, între Sfântul Imperiu Roman de NaĹŁiune GermanÄ Ĺi Imperiul Otoman. În urma acestui acord, Banatul Ĺi alte teritorii stÄpânite de otomani sunt încorporate Casei de Habsburg. Este, practic, momentul de (re)naĹtere a Banatului, care a devenit din nou o provincie europeanÄ Ĺi creĹtinÄ, iar mÄsurile luate de noua administraĹŁie au reconstruit aproape de la zero o regiune aflatÄ în degringoladÄ. 21 iulie 1718 a fost momentul care a dus la apariĹŁia unei noi "ŢÄri de CoroanÄ", numitÄ Banatul TimiĹoarei, Banatul timiĹean ori, simplu, Banat. "Aproape tot ce ne (mai) face azi mândri cÄ suntem bÄnÄĹŁeni nu ar fi existat fÄrÄ acest moment. De aceea, considerÄm cÄ aceastÄ datÄ este ziua Banatului, atât cât mai existÄ el în conĹtiinĹŁa unora. Le dorim tuturor celor care simt cÄ au ceva de sÄrbÄtorit astÄzi un La multi ani cu sÄnÄtate!", a declarat Cristian ColojoarÄ, reprezentantul Ligii BÄnÄĹŁene. Cine o fi acest mare patriot cu nume de român Constantin ColojoarÄ, încântat cÄ Banatul lui a intrat sub ocupaĹŁie habsburgicÄ (apoi, din 1867, sub ocupaĹŁia austro-ungarÄ, pânÄ în 1918, când a fost proclamatÄ inutil „Republica BanÄĹŁeanÄ" în interiorul României Mari)? Personal, mÄ tem cÄ marii intelectuali bÄnÄĹŁeni de azi (susĹŁinÄtori ai lui BÄsescu Ĺi ai intereselor imperiale din interiorul Uniunii Europene; nu întâmplÄtor Austria dominÄ piaĹŁa financiarÄ Ĺi bancarÄ româneascÄ, luând României pe bani simbolici Ĺi cea mai mare resursÄ naturalÄ energeticÄ, de petrol Ĺi gaze, „Petrom", procedând de la RevoluĹŁie încoace, peste toatÄ România, ca un ocupant) sunt pregÄtiĹŁi sÄ facÄ jocul murdar al politicienilor maghiari (românofobi) Ĺi sÄ cearÄ, tacit, în numele noii regionalizÄri, separarea de România, cu statut special. Pe de altÄ parte, credeĹŁi cÄ întâmplÄtor oficialitÄĹŁile de la Budapesta, în interiorul Uniunii Europene, dau declaraĹŁii iredentiste, cerând ruperea „Ţinutului Secuiesc" de România, practic? E culmea, venit la manifestÄrile de protest din 21 iulie 2013 din „Ţinutul Secuiesc" (organizate de partidul maghiar al lui Laszlo Tokes, PPMT) legate de noua regionalizare, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului ungar de Externe (Zsolt Nemeth) a declarat cÄ Ĺ˘inutul Secuiesc este „o regiune unitarÄ Ĺi indivizibilÄ" Ĺi cÄ va veni o vreme când acest lucru va fi recunoscut... Oare unde sunt intelectualii români (inclusiv scriitori) care sÄ ia atitudine faĹŁÄ de atacurile fÄĹŁiĹe ale politicienilor maghiari la integritatea României? FiindcÄ de la politicienii români nu mai avem nimic bun de aĹteptat, sunt de proastÄ calitate moralÄ, lipsiĹŁi de patriotism Ĺi de cel mai elementar simt naĹŁional, de apartenenĹŁÄ la un neam Ĺi la o ĹŁarÄ - atâta câtÄ e România (cu teritorii pierdute dupÄ cel de-al Doilea RÄzboi Mondial, ocupate de URSS; nu mai pun la socotealÄ cÄ Basarabia Ĺi-a declarat „independenĹŁa", în 1991, în loc sÄ se întoarcÄ la patria-mamÄ; ea e un exemplu de cât de uĹor provinciile care apar dupÄ noua regionalizare îĹi pot declara „independenĹŁa", sau cere „statut special de autonomie", prin federalizare, sÄ aibÄ parlament Ĺi guvern sau legi proprii). PânÄ unde s-a ajuns, cu o conducere la BucureĹti lipsitÄ de clarviziune? PânÄ la ameninĹŁÄri. Un alt lider al minoritÄĹŁii maghiare ne anunĹŁÄ: Noi, secuii, populaĹŁie majoritarÄ în Činutul Secuiesc, nu vom vota niciun plan care ar dezmembra Činutul Secuiesc ori l-ar îngloba într-o unitate administrativÄ mai mare. În sfârĹit, vÄ asigur cÄ noi, secuii, nu vom lÄsa ca pÄmântul nostru natal sÄ cadÄ pradÄ incompetenĹŁei Ĺi urii Ĺi dacÄ este necesar vom face uz de mijloacele nesupunerii civice pentru a pÄstra integritatea Ţinutului Secuiesc (o spune preĹedintele Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs). Cum ar vrea liderii politici ai maghiarilor sÄ fie împÄrĹŁitÄ Transilvania? De curiozitate: PÄrĹŁile Transilvaniei - Partiumul, Banatul, MaramureĹ, Ţara MoĹŁilor, PÄmântul CrÄiesc Ĺi Ţinutul Secuiesc - reprezintÄ o moĹtenire istoricÄ ce aparĹŁine tuturor popoarelor Ardealului, ele fiind regiuni naturale cu istorie Ĺi culturÄ specificÄ, tradiĹŁii Ĺi identitate proprie (liderul PPMT Târgu MureĹ, Jakab Istvan). Pe 21 iulie 2013, la ieĹirile în stradÄ ale maghiarilor care vor autonomie teritorialÄ, un singur român a reacĹŁionat explicit, a recunoscut preĹedintele PPMT Sfântu Gheorghe, Nemes Elod - el declarând acum cÄ, la un moment dat o femeie (româncÄ) a scuipat steagul secuiesc arborat în apropierea scenei unde s-au ĹŁinut discursurile! Pe acest fond de derutÄ naĹŁionalÄ, gestul IPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Covasnei Ĺi Harghitei, de a împÄrĹŁi tricolorul României enoriaĹilor în judeĹŁele în care românii sunt minoritari este mai mult decât semnificativ Ĺi fericit. Iar reacĹŁia liderilor politici ai maghiarilor majoritari, de a considera aceastÄ împÄrĹŁire a steagurilor României drept o provocare, dÄ de gol reaua-credinĹŁÄ, ultranaĹŁionalismul lor Ĺi gândurile ascunse (vor o desprindere teritorialÄ de România a „Ţinutului Secuilor", cu vamÄ la graniĹŁe, Ĺi afilierea „cu statut special" la Ungaria; românii din acest ĹŁinut fiind invitaĹŁi sÄ-l pÄrÄseascÄ pentru totdeauna, sÄ-Ĺi rupÄ rÄdÄcinile; Tricolorul românesc Ĺi credinĹŁa ortodoxÄ, care îi unesc pe români, fiind duĹmanul lor de moarte). Este de necrezut cÄ liderii maghiari pot fi atât de ticÄloĹi, încât sÄ considere o provocare faptul cÄ românii vor sÄ arboreze Tricolorul legal în propria lor ĹŁarÄ, acasÄ la ei, în Covasna Ĺi Harghita, judeĹŁe dominate de maghiari! În schimb, ei, maghiarii, pot sÄ arboreze oficial steagul „Ţinutului Secuiesc", ilegal... De ce românii minoritari din Harghita Ĺi Covasna trebuie sÄ trÄiascÄ pur Ĺi simplu cu fricÄ, sÄ nu fie brutalizaĹŁi dacÄ arboreazÄ Tricolorul acasÄ la ei de cÄtre maghiarii extremiĹti? De ce nu se autosesizeazÄ Procuratura GeneralÄ? Liderii politicieni români de ce nu reacĹŁioneazÄ? Pe mâna cui a încÄput România? StrÄinÄtatea are tot interesul sÄ facÄ praf România, pe mâna conducÄtorilor noĹtri trÄdÄtori - dar intelectualii de ce tac? |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |