Căutare

Victor Ponta şi Crin Antonescu au lansat o serie de ironii unul la adresa celuilalt, sâmbătă, cu prilejul celui de-al XI-lea congres al UDMR, la care maghiarii nu au ezitat să vorbească din nou despre autonomie teritorială şi despre recunoaşterea steagului secuiesc.
Surpriză nu tocmai plăcută pentru cei aproape 800 de delegaţi, peste 120 de invitaţi şi peste 160 de jurnalişti prezenţi la cel de-al XI-lea congres al UDMR, ce se desfăşoară la Miercurea Ciuc.
La ora 10 "pontos", când toţi s-au ridicat în picioare pentru a asculta imnul Ungariei, urmat de cele ale României şi Uniunii Europene, care au marcat dechiderea oficială a evenimentului, nici urmă de Victor Ponta şi Crin Antonescu, care anunţaseră că vor veni negreşit! Abia după vreun sfert de oră, când primarul Raduly Robert era în plin avânt oratoric, şi-au făcut şi ei apariţia, ocupându-şi în grabă locurile rezervate în primul rând, după câteva strângeri de mână cu Kelemen Hunor&Co.
Întârzierea i-a privat pe Ponta şi Antonescu şi de plăcerea de a aplauda, alături de ceilalţi participanţi, "numărul" neaşteptat oferit de edilul din Miercurea Ciuc. Înainte de a-şi începe alocuţiunea, Raduly Robert a scos un steag secuiesc, cu care a acoperit pupitrul oratorilor, în ovaţiile congresiştilor.
După ce, "în calitate de gazdă şi primar", le-a urat lui Ponta şi Antonescu "bun-venit în acest frumos oraş din inima Ţinutului Secuiesc", edilul şi-a reluat cuvântarea, cu un tir de acuzaţii la adresa autorităţilor României pe tema refuzului acestora de a accepta instituţionalizarea limbii maghiare ca limbă oficială a statului, a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc şi a stegului secuiesc.  Raduly Robert  şi-a încheiat acuzaţiile cu reafirmarea "hotărârii maghiarimii de a-şi obţine şi autonomia culturală şi autonomia teritorială".
Victor Ponta: "Să fim parteneri!"
"Domnul Antonescu se gândea că am să vorbesc în limba maghiară", şi-a început premierul alocuţiunea când a fost poftit la microfon, în aplauzele asistenţei, continuând apoi cu "scuze pentru întârziere, despre care presa de limba română va spune sigur că e din vina lui Crin Antonescu" şi cu asigurarea că are "un respect deosebit pentru steagul secuiesc", după a aflat istoria acestui steag, "care, în plus, seamănă şi cu steagul PNL-ului".  În continuare, trecând la "cuvântarea pe care mi-au scris-o domnul Hrebenciuc şi cu domnul Verestoy", Victor Ponta şi-a reiterat regretul că nu a reuşit să aducă şi UDMR-ul la guvernare. Apoi, referindu-se la modificarea Constituţiei, la regionalizare şi la "problema steagurilor", a făcut apel la "realismul şi pragmatismul politicienilor UDMR-ului, să găsim împreună soluţiile cele mai bune pentru toată lumea din ţara asta".
"Ştiţi foarte bine- şi am curajul să o spun şi aici - cât de greu va fi de acceptat pentru o majoritate parlamentară ideea schimbării articolului 1 din Constituţie. Dar cred că putem împreună să găsim acea formulă care să vă garanteze şi constituţional dumneavostră că sunteţi o parte a naţiunii, o parte legitimă, egală a acestei ţări şi că aceasta este ţara dumneavoastră aşa cum este şi ţara tuturor românilor", a sunat răspunsul lui Ponta la cererea de "eradicare" din Constituţie a articolului 1, lansată de Kelemen Hunor la reuniunea CRU de acum două săptămâni de la Sibiu.
Lucrul este valabil şi în ceea ce priveşte formarea unei regiuni de dezvoltare pe criterii etnice, a mai anunţat premierul. "Eu ştiu că pentru dumneavoastră ideea unei regiuni uriaşe în care minoritatea maghiară să fie evident subreprezentată este foarte greu de acceptat. Aşa încât, împreună cu dumneavoastră vreau să găsim, pornind de la ce este  greu de acceptat  pentru ambele părţi, în soluţia regionalizării, acea idee care să vă permită să vă păstraţi identitatea şi să vă dezvoltaţi, pentru că eu cred că marele adversar al nostru, al dumneavoastră în acest moment, este lipsa de perspectivă, de dezvoltare economică. Oricâtă autonomie aţi avea, dacă tinerii de aici, din Harghita şi Covasna, nu au unde să lucreze, dacă oamenii de aici nu se pot dezvolta în agricultură, în industrie, până la urmă restul rămâne o discuţie între noi, oamenii politici".Ponta a vornit apoi pe "subiectul Justiţie", cu o reiterare a acuzelor de "politizare a acesteia de către un anume europarlamentar, nu-i dau numele, că îl ştim cu toţii", urmată de asigurarea că aşa ceva nu se va repeta şi în guvernarea USL.
În final, Victor Ponta şi-a rennoit apelul "să fim parteneri" şi cu privire la "soluţionarea problemei Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş". În încheiere, el a făgăduit că "la viitorul congres al UDMR-ului nu voi mai întârzia, ca să nu mai scap cele cinci imnuri pe care le-aţi avut astăzi aici!"
Vicepremierul ungar Nemeth Zsolt: "Ungaria susţine necondiţionat dreptul minorităţii maghiare la autonomie sub toate formele!"
Urmându-i la microfon premierului Ponta, conform protocolului stabilit de organizatori, vicepremierul ungar Nemeth Zsolt a punctat câteva dintre prevederile noii Constituţii a Ungariei, îndeosebi cele referitoare la "responsabilitatea guvernului şi a statului ungar pentru soarta tuturor maghiarilor care trăiesc în diaspora". În virtutea acestei prevederi, oficialul de la Budapesta a decretat apoi "dreptul minorităţii maghiare din orice ţară la autonomie sub toate formele, pe care Ungaria îl susţine necondiţionat". Totodată, el a făcut apel la autorităţile române să trateze revendicările comunitaţii maghiare "în spiritul şi litera Proclamaţiei de la Alba-Iulia din 1918, care sunt pe deplin valabile şi astăzi."
Crin Antonescu: "O Românie mai puternică înseamnă o comunitate maghiară mai puternică!"
Vorbind "doar ca preşedinte al Partidului Naţional Liberal, singura calitate în care am fost invitat", Crin Antonescu a început prin a se scuza că n-a adus nici un cadou, după ce" prietenul" lui, Kelemen Hunor, "a adus un cadou minunat la congresul PNL-ului", după care a trecut brusc la ... cromatica steagurilor,  pentru a lansa o săgeată  spre Victor Ponta: "Lui îi place roşul, vrea mult roşu, iar mie nu-mi prea place roşul".
Reiterându-şi apoi punctele de vedere cunoscute cu privire la problemele justiţiei, regionalizării  şi modificării Constituţiei, Crin Antonescu a concluzionat: "Dacă noi, majoritatea românească, vrem o Românie puternică, asta înseamnă şi o comunitate maghiară puternică. Pentru că au plecat germanii şi România este mai slabă, au plecat evreii şi România este mai slabă. Trebuie să înţelegem că o Românie mai puternică înseamnă o comunitate maghiară mai puternică. Iar pentru noi, Partidul Naţional Liberal, UDMR rămâne un partener de dialog cu totul special. Dar nimeni nu trebuie să aibă stupiditatea de a impune altcuiva o altă identitate, o altă limbă, o altă istorie!"
Vasile Blaga: "UDMR-ul nu şi-a trădat niciodată partenerii"
În scurta sa alocuţiune, liderul dermocrat-liberal Vasile Blaga a insistat asupra "necesităţii de a îmbunătăţi colaborarea dintre PDL şi UDMR şi în opoziţie, după colaborarea foarte bună avută când am fost împreună la guvernare". Apoi, în chip de concluzie, el a mulţumit încă o dată politicienilor Uniunii pentru "loialitatea pe care UDMR-ul a demonstrat-o întotdeauna, UDMR-ul nu şi-a trădat niciodată partenerii!" 
Kelemen Hunor: "Suntem solidari cu Borboly Csaba, Nagy Zsolt şi Marko Attila, cu toţi cei harţuiţi  fiindcă lucrează pentru comunitate!"
Odată epuizate cuvântările de salut ale invitaţilor, congresiştii au trecut la lucrările propriu-zise, primul punct al ordinii de zi fiind raportul politic al liderului Uniunii, Kelemen Hunor. Acesta şi-a început expunerea cu o apăsată declaraţie de "solidaritate cu toţi cei care sunt hărţuiţi fiindcă lucrează pentru comunitate".
"Pentru noi este foarte importantă solidaritatea din cadrul Uniunii noastre. Solidaritatea înseamnă şi că ne protejăm, că ieşim în faţă unul pentru celălalt. Noi suntem solidari cu noi, suntem solidari cu toţii. Uniunea este solidară cu Borboly Csaba ( pe care DNA a încercat zadarnic să-l vâre în arest preventiv sub acuzaţia de luare de mită n.red), care în ultimii ani a arătat foarte multe rezultate, care nu este doar un simplu conducător de judeţ, este şi un om care construieşte comunitatea. Suntem solidari şi cu Nagy Zsolt, a cărui carieră politivcă a fost frântă cu acuzaţii nefondate. Suntem solidari şi cu Marko Attila, care şi-a făcut treaba cinstit şi onest pentru retrocedarea bunurilor bisericeşti. Suntem solidari cu ei şi sper ca adevărul să iasă la lumină! Îi vom proteja pe toţi, şi pe cel mic, şi pe cel mare, pe toţi care sunt maghiari şi care sunt atacaţi findcă lucrează pentru comunitate!", a spus Kelemen Hunor.
Acesta a făcut apoi o trecere în revistă a rezultatelor obţinute de UDMR sub conducerea sa în cei doi ani scurşi de la congresul de la Oradea din 2011, bilanţ încheiat cu concluzia "Mai avem însă multe de făcut, dar nu pentru că în ultimii doi ani nu am făcut nimic, ci tocmai dimpotrivă. Trebuie să muncim pentru că asta ne cere viaţa minoritară, dacă ne oprim fie şi o clipă ne destrămăm încet, încet."
Documentele Congresului UDMR
În conformitate cu cele hotărâte în urmă cu două săpătămâni , la Sibiu, de Consiliul Reprezentanţilor Unionali ai UDMR, congresul de la Miercurea Ciuc urmează a adoptat opt documente "de maximă importanţă pentru viitorul comunităţii maghiare din România", referitoare la modificarea Constituţiei, regionalizare, Iniţiativa Civică Europeană, alegerile europarlamentare din 2014, dezvoltarea Secuimii şi autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, "învigorarea" economiei româneşti, diaspora internă şi "respingerea atacurilor repetate la adresa comunităţii maghiare din România".
Modificarea Constituţiei
Referitor la modificarea Constituţiei, UDMR solicită: "Radierea conceptului statului naţional, un anacronism care, cu toate că nu poate fi interpretat în termeni juridici, poate servi drept bază unor măsuri discriminatorii împotriva minorităţilor etnice sau respingerii unor cerinţe îndreptăţite ale minorităţilor; recunoaşterea minorităţilor naţionale ca elemente constitutive ele statului, principiu constituţional ce poate crea egalitate reală în drepturi nu doar între indivizi, ci şi între comunităţi, în primul rând între majoritatea română şi naţionalităţile istorice de pe teritoriul României, conform celor stipulate în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918; folosirea liberă a simbolurilor naţionale şi specifice comunităţilor, fără nicio limitare; clauză constituţională care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale şi condiţii constituţionale pentru constituirea unor regiuni cu statut special".
Totodată, UDMR mai cere "pe lângă limba română, în unele regiuni limbile minorităţilor să poată fi utilizate ca limbă oficială; trecerea de la sistemul neclar semi-prezidenţial la sistemul democraţiei parlamentare, cu relaţii de putere clare şi previzibile; parlament bicameral, cu o mai raţională distribuire a competenţelor între cele două camere; sistem lectoral care să garanteze reprezentarea proporţională; declararea principiului propporţionalităţii etnice în administraţia locală şi centrală, în instituţiile descentralizate şi în unităţile militarizate; radierea posibilităţii ordinelor (ordonanţelor, n.red.) guvernamentale de urgenţă şi a sumării responsabilităţii de către guvern pentru proiecte legislative; drepturi decizionale mult mai ample pentru autorităţile locale, cu implementarea integrală a principiului subsidiarităţii; includerea faptului că statul reacţionează faţă de orice discurs al urii, orice instanţă a antisemitismului, a atacului înpotriva etniei maghiare sau unei alterităţi de orice tip; reorganizarea puterii judecătoreşti pentru o justiţie mai eficientă, echitabilă şi rapidă; reorganizarea Curţii Constituţionale şi r organul reevaluarea competenţelor acesteia pentru ca organul respectiv să fie într-adevăr garantul constituţionalităţii şi respectării drepturilor primordiale prin Constituţie; modificarea articolului 152 referitor la interdicţia modificării dispoziţiilor Constituţiei."
"Vizionăm o Constituţie modificată prin adoptarea căreia statul va funcţiona şi va servi cauza cetăţenilor săi mai eficient. Avem nevoie de o Constituţie care să includă valorile comunităţii noastre maghiare. Suntem convinşi că relaţia interetnică bazată pe egalitate lingvistică, culturală, religioasă şi naţională este interesul întregii societăţi din România, iar Constituţia trebuie să garanteze acest fapt", se mai spune în finalul documentului referitor la revizuirea Constituţiei.
Regionalizarea
În privinţa viitoarei regionalizări a României, UDMR solicită: "constituirea regiunilor de dezvoltare Ţinutul Secuiesc şi Partium (nord-vest), posibilitate în conformitate cu condiţiile dispoziţiei Uniunii Europene, acestea fiind mijloacele supravieţuirii şi dezvoltării comunităţii maghiare din România. Orice reorganizare administrativă sau economică a României trebuie să respecte, pe lângă interese economice, censiderente istorice şi etnice; descentralizare prin delegarea competenţelor la nivelul autorităţilor locale".
"Respingem orice intenţie de a recentraliza sistemul educaţional sau al sănătăţii. Vom sprijini o eventuală reformă administrativă doar cu condiţia  ca ea să fie precedată de reorganizarea regiunulor actuale de dezvoltare în regiuni mai mici, naturale, cu o coeziune internă reală. Respingem orice intenţie de a reduce competenţele judeţelor actuale, de a recentraliza la nivel regional instituţii deconcentrate, funcţionale la nivel judeţean în prezent. Introducerea unui nou nivel administrativ între judeţe şi guvern, adică constituirea unui nivel administrativ regional, ar extinde birocraţia deja excesivă şi ar încetini integrarea europeană a României", mai argumentează documentul privind regionalizarea.
"Învigorarea" economiei
În documentul botezat "Pachetul UDMR pentru învigorarea economiei" se solicită: "modificarea codului fiscal, cu obiectivul de a alcătui o reglementare mai simplă şi mai echitabilă; reintroducerea TVA de 19%; reducerea contribuţiilor sociale cu 5 puncte procentuale, 3,5% pentru angajator şi 2,5% pentru angajat; păstrarea cotei unice de impozitare de 16% în domeniul impozitului pe venit şi profit; creştera eficienţei sistemului fiscal şi extinderea bazei de impozitare; modificarea sistemului de impozite şi taxe în agricultură şi elaborarea unui sistem fiscal diferenţiat pentru întreprinzătorii mici, mijlocii şi mari în agricultură finalizarea unei strategii energetice la nivel naţional; îmbunătăţirea asistenţei bugetare de minimis pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pentru crearea noilor locuri de muncă; măsuri concrete pentru atragerea cât mai eficientă a fondurilor europene încă disponibile pentru perioada 2007-2013; includerea Planului de dezvoltare Transilvania 2020, elaborat de UDMR ca un cadru strategic comun al comunităţii maghiare din România în viitorul Cadru Strategic Naţional de Dezvoltare a României 2014-2020, pe care guvernul întârzie să-l elaboraze."
De asemenea, după adoptarea documentelor amintite, Congresul a votat şi modificările Statutului UDMR decise la reuniunea CRU de la Sibiu, cele mai importante dintre acestea fiind reducerea de la 9 la 5 a platformelor ideologice din cadrul Uniunii, creşterea la 27 a numărului membrilor Consiliului Permanent, reducerea la 9 a numărului membrilor Prezidiului Permanent şi înfiinţarea organizaţiei de femei a UDMR.
Adrian Popescu este senior reporter al Ziarului Gândul