Căutare

Consiliul JudeĹŁean Harghita a comandat un sondaj de opinie pentru a determina modul în care locuitorii judeĹŁului urmăresc evoluĹŁia evenimentelor generate de arborarea pe instituĹŁii şi în locuri publice  a drapelului aşa-zis Ţinutului Secuiesc. Cercetarea  a fost efectuată de o companie locală, nenominalizată, pe un eşantion de 480 de persone, umărind răspândirea demografică la nivelul judeĹŁiului a românilor şi maghiarilor (417 maghiari şi 63 de români), în perioada perioada 26 februarie-4 martie 2013 .
Potrivit rezultatelor sondajului, 60,7 la sută dintre maghiari aprobă ca steagul secuiesc să devină steag al judeĹŁului şi doar 20,6 la sută dintre români sunt de acord cu acest lucru.Totodată, aproape 35 la sută dintre români au spus că ar fi foarte deranjaĹŁi dacă steagul secuiesc ar fi adoptat ca steag al judeĹŁului.Pentru aproximativ 22 la sută dintre respondenĹŁii români şi maghiari acest demers le este indiferent. 
Referitor la etapele concrete în obĹŁinerea oficializării steagului secuiesc, majoritatea repondenĹŁilor -  41,7 la sută dintre maghiari şi 33, 3 la sută dintre români - consideră că trebuie urmate căile legale şi, inclusiv apelarea la instanĹŁele internaĹŁionale. De cealaltă parte, puĹŁini dintre respondenĹŁi, şi anume 9,4 la sută maghiari şi 1,6 la sută români, sunt adepĹŁii unor măsuri mai radicale, considerând că ar trebui să se apeleze la demonstraĹŁii de stradă pentru oficializarea steagului. De asemenea, 41,7 la sută dintre maghiari şi 50,8 la sută dintre români au declarat că tensiunile create în jurul  steagului secuiesc nu ar trebui alimentate, valorarea sa fiiind doar una  simbolică.
Conform sondajului, majoritatea românilor şi maghiarilor care locuiesc în judeĹŁul Harghita consideră că realĹŁiile dintre români şi maghiari sun bune - 52,4 la sută dintre români şi 30,5 la sută dintre maghiari - în vreme ce 47,2 la sută dintre maghiari şi 36,5 dintre români cred că există neînĹŁelegeri, dar întotdeauna se găsesc soluĹŁii comune. 
În privinĹŁa factorilor care generează divergenĹŁele dintre români şi maghiari, majoritatea celor intervievaĹŁi crede că politicienii de la Bucureşti şi presa centrală sunt vinovaĹŁi de acest lucru. Sondajul relevă că 60,3 la sută dintre români şi 53 la sută dintre maghiari sunt de părere că politicienii de la Bucureşti sunt vinovaĹŁi de crearea situaĹŁiilor delicate din zonă, în vreme ce 27,3 la sută dintre maghiari şi 25,4 la sută dintre români cred că presa centrală generează tensiuni între cele două etnii. RespondenĹŁii de naĹŁionalitate română, spre deosebire de cei maghiari, învinovăţesc în proporĹŁie destul de mare şi politicienii români şi maghiari din Harghita pentru această situaĹŁie. 
Majoritatea populaĹŁiei din Harghita este informată în legătură cu planurile guvernului despre reorganizarea regională. Astfel, 64,3 % dintre locuitorii maghiari au auzit despre aceste planuri şi 73% dintre români. Referitor la varianta scenariilor de reorganizare, 40,3% dintre maghiari consideră că trebuie să se formeze o regiune Harghita, Covasna, Mureş şi doar 6,3 % dintre români. Varianta Harghita,  Covasna, Mureş şi Braşov, doar de  7,9% dintre maghiari şi 12,7 % dintre români este agreată. Cea mai apreciată variantă de reorganizare, atât de către români cât şi de maghiarii din Harghita este cea actuală, în componenĹŁa căreia intră Alba, Sibiu, Mureş, Covasna şi Harghita. Astfel 30.7% dintre maghiari  ĹŸi 54% dintre români sunt de acord  cu păstrarea formei actuale.