Căutare

După 20 de ani de umilinţe românii din Harghita au primit şi o veste bună. S-a făcut oarecum dreptate. Steagul judeţului Harghita, în fapt o textilă bicoloră asumată mai ales pe post de steag al Ţinutului Secuiesc, şi care nu are nici o urmă de reprezentare a comunităţii româneşti din acest judeţ,  a fost declarat ilegal printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Târgu Mureş, prin care desfiinţează hotărârea Consiliului Judeţean (CJ)Harghita nr. 269/2009 . Chiar şi aşa preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, spune că steagul va continua să fie arborat pe clădirea CJ.
Pentru cititorul neavizat cu aceste practici iredentiste ale liderilor maghiari, trebuie spus că de cum intri în judeţele Harghita şi Covasna ai impresia că de fapt eşti în altă ţară, mai precis în Ungaria. Şi asta nu pentru că nivelul de trai ar fi unul mai mare sau că starea drumurilor este mai bună, ci pentru faptul că pe mai toate sediile de instituţii, fie ele publice sau private, sunt afişate steagurile ţării vecine de peste Tisa şi ,de vreo patru ani incoace, o textilă bicoloră, asumată drept steag al aşa-zisului ţinut secuiesc. 
Steag secuiesc arborat, ilegal, pe clădirea CJ HarghitaAşa după cum Jurnalul Naţional v-a informat, autorităţile judeţene harghitene au arborat într-un cadru festiv, ilegal, drapelul secuiesc, ca steag al judeţului Harghita pe frontispiciul Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc, lângă tricolorul românesc. De fapt UDMR Harghita, prin cei 19 consilieri judeţeni, care reprezentau (şi reprezintă) majoritatea absolută în Consiliul Judeţean (CJ), au apelat la un subterfugiu şi au hotărât în noiembrie 2009 ca steagul secuiesc să fie declarat steagul judeţului Harghita. De fapt şi de drept se dorea oficializarea steagului secuiesc.
Legea interzice arborarea de steaguri care nu sunt însemne ale vreunui statS-a putut observa încă de la început că declararea drept steag al judeţului Harghita era doar aşa de formă. Pentru că de fapt steagul arborat este steagul aşa-zisului ţinut secuiesc, fapt ce reiese şi din luarea de cuvânt a preşedintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, "Când înălţăm acest steag, transmitem un mesaj: le spunem tuturor etniilor din acest ţinut (...)".
Chiar şi prin acea hotărâre a CJ, edilii udemerişti se aflau în culpă, întrucât. legea interzice arborarea de steaguri care nu sunt însemne ale vreunui stat, iar cele care reprezintă alte state, în speţă, Ungaria, se pot arbora doar în anumite condiţii, respectiv "Pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale", se arată în art. 6 din H.G. nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României. Nu se face referire la nici un alt steag. Ca atare orice alt steag este arborat ilegal, şi nu reprezintă decât o textilă colorată, care trebuie dată jos.
Stat în stat?!Cu toate că hotărârea Curţii de Apel Târgu Mureş este definitivă şi irevocabilă, preşedintele CJ Harghita o nesocoteşte cu nonşalanţă şi spune, printr-un comunicat remis presei, că steagul judeţului este şi va rămâne arborat pe clădirea instituţiei. "Nu este motiv de îngrijorare, steagul judeţului a fost şi până în momentul de faţă folosit în mod legal şi va fi folosit în continuare în mod legal", a declarat Borboly, după ce a aflat de decizia Curţii de Apel Târgu Mureş. 
Sincer, nici nu ne miră această atitudine, întrucât, aşa cum s-a putut observa de-a lungul vremii, în Harghita şi Covasna liderii comunităţii maghiare au făcut ce-au dorit în ultimii 20 de ani, şi chiar dacă deocamdată autonomia aşa-zisului ţinutului secuiesc nu a fost declarată scriptic, în fapt aceasta se desfăşoară din plin. 
Până când?Trebuie spus că această confecţie textilă, steagul secuiesc, este arborată pe mai multe clădiri ale unor primării din comunele judeţului Harghita, dar şi pe frontispiciul Primăriilor  municipale din Miercurea Ciuc şi Gheorgheni. De fapt, preşedintele CNS, Izsak Balazs, a solicitat în scris încă din august 2008, primarilor maghiari din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să oficializeze folosirea drapelului albastru-auriu al secuilor prin arborarea lui pe frontispiciile primăriilor şi instituţiilor din subordinea administraţiilor publice locale. 
Rămâne de văzut care va fi reacţia autorităţilor române, dacă va fi pusă în aplicare această sentinţă definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Târgu Mureş Nu de alta, dar, vorba confratelui Lădariu, nu putem accepta vreodată ca harta limbii şi a însemnelor române să fie mai mică decât harta României.