Căutare

Scandalul diplomatic dintre România şi Ungaria, iscat pe tema arborării steagului secuiesc, a ajuns şi în presa internaţională. După publicaţiile din Germania, Austria sau SUA, elveţienii de la Neue Zurcher Zeitung (NZZ) prezintă o analiză intitulată "Secuii din România vor să îşi arate steagul". "O controversă în jurul arborării steagului secuilor, o minoritate maghiară din România, a otrăvit atmosfera dintre Bucureşti şi Budapesta. România interzice Ungariei imixtiunea în problemele minorităţilor. Conflictul agravează relaţia oficială dintre cele două ţări. Secuii sunt o minoritate maghiară care trăieşte de secole în sud-estul Carpaţilor din Transilvania, fără să mai aibă contact geografic cu Ungaria. Secuii sunt majoritari în judeţele Covasna şi Harghita, unde dispun de o conştiinţă etnică şi culturală extrem de puternică", scrie corespondentul NZZ, Rudolf Hermann.
Reacţii în lanţPublicaţia elveţiană consideră că scânteia care a declanşat conflictul a fost "refuzul autorităţilor române de a gira prezenţa steagului secuiesc la investirea în funcţie a noului prefect de Covasna". "Reacţia a venit de la Budapesta, prin vocea secretarului de stat Nemeth Zsolt care a vorbit despre o agresiune oficială asupra secuilor din România. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti , Fuzes, a plusat explicând că Budapesta sprijină demersurile secuilor de a obţine autonomie. În consecinţă, ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean, i-a transmis lui Fuzes să îşi măsoare cuvintele, fiindcă depăşeşte mandatul unui ambasador. A venit replica ministrului de Externe al Ungariei, Martonyi Janos, care i-a luat apărarea lui Fuzes şi a susţinut că acesta reprezintă poziţia oficială a Guvernului de la Budapesta", evocă NZZ ordinea evenimentelor.
Teama de descentralizareJurnalistul cotidianului din Ţara Cantoanelor consideră că acest scandal poate fi pus pe seama faptului că UDMR nu se mai află la guvernare. "Conflictul vine într-un moment în care relaţiile minorităţii maghiare cu autoritatea centrală sunt mai tensionate decât au fost vreodată. Până la alegerile din decembrie 2012, UDMR s-a aflat la guvernare timp de 15 ani. S-ar fi aflat şi acum în Guvern, dacă aripa naţionalistă a USL nu s-ar fi opus cu vehemenţă. Spre deosebire de situaţia din Slovacia, prezenţa UDMR în coaliţia de guvernare a creat diferite culoare pentru depolitizarea problemelor minorităţilor din România. Elitei politice de la Bucureşti îi lipseşte mărinimia să ofere mai multe competenţe generale diferitelor regiuni din ţară. În cadrul unei regionalizări generale problemele minorităţilor ar putea fi simplificate. Faţă de Transilvania, centralizarea Bucureştiului are şi o dimensiune istorică. Transilvania a aparţinut timp de mai multe secole Regatului Ungariei şi, conform unor observatori, în anumite cercuri politice există încă teama că girarea autonomiei ar fi primul pas spre destrămarea statului naţional", mai scrie Neue Zurcher Zeitung.