Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: România Liberă
Anul şi data apariţiei: 08-02-2013
Tematica: problematica steagului secuiesc
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Oana Voncick
Titlul articolului: REVISTA PRESEI: Oprescu, selecţie trucată pentru sediul Primăriei
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.romanialibera.ro/actualitate/revista-presei/revista-presei-oprescu-selectie-trucata-pentru-sediul-primariei-292794.html


Evenimentul Zilei vorbeşte despre cum a fost realizată selecţia pentru sediul Primăriei.
"Primarul general s-a dat de gol: ştia dinainte ce firmă va câştiga concursul pentru noul sediu, unde chiria e de 2,7 milioane de euro pe an", scrie EVZ.
"Numele firmelor participante la selecĹŁie nu au fost dezvăluite. Dar edilul-şef al Capitalei ştia, pe data de 15 iulie 2009, deci cu 8 zile înainte de publicarea anunĹŁului publicitar, că sediul în care urmează să fie mutată Primăria are 14 etaje", detaliaza publicaĹŁia.
"Astfel, pe 15 iulie, în cadrul şedinĹŁei Consiliului General, Sorin Oprescu le-a propus aleşilor să aprobe în alb un contract-cadru de închiriere a unui spaĹŁiu", continuă EVZ.
Gândul titrează "Un judecător român a decis că steagul secuiesc ESTE LEGAL. Care este motivarea instanĹŁei".
"Scandalul diplomatic dintre premierul Victor Ponta, ministrul Titus Corlăţean şi secretarul de stat maghiar Nemeth Zsolt, respectiv ambasadorul Oscar Fuzes a pornit de la steagul secuiesc scos de la o ceremonie oficială. O decizie a Tribunalului Covasna arată că steagul secuiesc poate fi folosit oficial în judeĹŁ alături de drapelul naĹŁional", informează Gândul.
"În motivarea deciziei, judecătorul român a constat că legea permite autorităţilor să îşi aleagă un steag şi să îl folosească la ceremoniile oficiale. Atât tabăra maghiară, cât şi oficialii români ignoră aspectul legal al disputei şi s-au hazardat în declaraĹŁii incendiare şi acuzatoare", explică publicaĹŁia.
Curentul tratează subiectul sprijinului financiar pe care statul îl acorda bisericii.
Potrivit publiĹŁiei: "raportul CurĹŁii de Conturi pe anul 2011, a menĹŁionat că unităţile de cult din ĹŁara noastră beneficiază de sprijin constant din partea statului, prin sume alocate direct de la buget, cu toate că acest tip de finanĹŁare nu se justifică. În acest sens, documentul oficial menĹŁionează, concret: „De remarcat faptul că unităţile de cult beneficiază de sprijin constant din partea statului prin sume alocate din Fondul de rezervă bugetară".
"De curând, chiar în ziua în care Parlamentul dezbătea proiectul bugetului, 23 de ONG-uri, printre care şi AsociaĹŁia Secular-Umanistă din România (ASUR), au cerut parlamentarilor sa oprească finanĹŁarea bisericilor din bani publici precum şi redirecĹŁionarea sumelor economisite, astfel, spre domenii cu adevărat subfinanĹŁate, precum educaĹŁia, cercetarea şi sănătatea", scrie Curentul
"În acea cerere se menĹŁiona că „Anual, Statul oferă cultelor religioase aproximativ 540 de milioane de euro, sumă echivalentă cu 0,4% din PIB-ul României, valoare anunĹŁată de însăşi Patriarhia BOR. Pentru comparaĹŁie, reamintim că nivelul arieratelor statului la plata medicamentelor este de doar 0,3% din PIB" se menĹŁiona în scrisoarea deschisă a reprezentanĹŁilor societăţii civile", mai precizează publicaĹŁia.
Jurnalul NaĹŁional a realizat un top trei al clădirilor macabre pe care le putem vedea în Bucureşti. Una dintre ele este blocul Dragomir Niculescu.
"În PiaĹŁa RevoluĹŁiei, vis-a-vis de fostul sediu al C.C. al PCR şi al Senatului, se află una dintre cele mai impunătoare construcĹŁii din Bucureştiul interbelic. Blocul Dragomir Niculescu a fost denumit aşa după patronul unei celebre băcănii aflate la parter, unde erau aduse delicatese din toată lumea", descrie ziarul.
"Cum, la sfârşitul anilor 40, nu prea mai era loc pentru rafinamente culinare şi proaspăt ajunşii la putere comunişti se răfuiau cu burghezo-moşierimea, blocul a fost cedat Ministerului de Interne, şi prin el au fost chinuiĹŁi, până în 1952, sute de deĹŁinuĹŁi politici", explică Jurnalul NaĹŁional.
Ziarul Financiar scrie despre valoarea reală a cursului.
"Omul de afaceri Vladimir Cohn, proprietarul a două fabrici de hârtie în judeĹŁul Braşov, spune că actualul curs de schimb de 4,4 lei/euro este nejustificat şi că ar fi nevoie de o depreciere semnificativă a leului pentru ca economia românească să devină competitivă. În ultimii patru ani, cursul s-a depreciat cu circa 10%.", informează ZF.
"În schimb, guvernatorul BNR Mugur Isărescu susĹŁine că actualul curs este cel corect şi că acesta este determinat şi de piaţă", mai precizează Ziarul Financiar.    
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.