Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: România Liberă
Anul şi data apariţiei: 08-02-2013
Tematica: problematica steagului secuiesc
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Oana Voncick
Titlul articolului: REVISTA PRESEI: Oprescu, selecţie trucată pentru sediul Primăriei
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.romanialibera.ro/actualitate/revista-presei/revista-presei-oprescu-selectie-trucata-pentru-sediul-primariei-292794.html


Evenimentul Zilei vorbeşte despre cum a fost realizată selecţia pentru sediul Primăriei.
"Primarul general s-a dat de gol: ştia dinainte ce firmă va câştiga concursul pentru noul sediu, unde chiria e de 2,7 milioane de euro pe an", scrie EVZ.
"Numele firmelor participante la selecţie nu au fost dezvăluite. Dar edilul-şef al Capitalei ştia, pe data de 15 iulie 2009, deci cu 8 zile înainte de publicarea anunţului publicitar, că sediul în care urmează să fie mutată Primăria are 14 etaje", detaliaza publicaţia.
"Astfel, pe 15 iulie, în cadrul şedinţei Consiliului General, Sorin Oprescu le-a propus aleşilor să aprobe în alb un contract-cadru de închiriere a unui spaţiu", continuă EVZ.
Gândul titrează "Un judecător român a decis că steagul secuiesc ESTE LEGAL. Care este motivarea instanţei".
"Scandalul diplomatic dintre premierul Victor Ponta, ministrul Titus Corlăţean şi secretarul de stat maghiar Nemeth Zsolt, respectiv ambasadorul Oscar Fuzes a pornit de la steagul secuiesc scos de la o ceremonie oficială. O decizie a Tribunalului Covasna arată că steagul secuiesc poate fi folosit oficial în judeţ alături de drapelul naţional", informează Gândul.
"În motivarea deciziei, judecătorul român a constat că legea permite autorităţilor să îşi aleagă un steag şi să îl folosească la ceremoniile oficiale. Atât tabăra maghiară, cât şi oficialii români ignoră aspectul legal al disputei şi s-au hazardat în declaraţii incendiare şi acuzatoare", explică publicaţia.
Curentul tratează subiectul sprijinului financiar pe care statul îl acorda bisericii.
Potrivit publiţiei: "raportul Curţii de Conturi pe anul 2011, a menţionat că unităţile de cult din ţara noastră beneficiază de sprijin constant din partea statului, prin sume alocate direct de la buget, cu toate că acest tip de finanţare nu se justifică. În acest sens, documentul oficial menţionează, concret: „De remarcat faptul că unităţile de cult beneficiază de sprijin constant din partea statului prin sume alocate din Fondul de rezervă bugetară".
"De curând, chiar în ziua în care Parlamentul dezbătea proiectul bugetului, 23 de ONG-uri, printre care şi Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR), au cerut parlamentarilor sa oprească finanţarea bisericilor din bani publici precum şi redirecţionarea sumelor economisite, astfel, spre domenii cu adevărat subfinanţate, precum educaţia, cercetarea şi sănătatea", scrie Curentul
"În acea cerere se menţiona că „Anual, Statul oferă cultelor religioase aproximativ 540 de milioane de euro, sumă echivalentă cu 0,4% din PIB-ul României, valoare anunţată de însăşi Patriarhia BOR. Pentru comparaţie, reamintim că nivelul arieratelor statului la plata medicamentelor este de doar 0,3% din PIB" se menţiona în scrisoarea deschisă a reprezentanţilor societăţii civile", mai precizează publicaţia.
Jurnalul Naţional a realizat un top trei al clădirilor macabre pe care le putem vedea în Bucureşti. Una dintre ele este blocul Dragomir Niculescu.
"În Piaţa Revoluţiei, vis-a-vis de fostul sediu al C.C. al PCR şi al Senatului, se află una dintre cele mai impunătoare construcţii din Bucureştiul interbelic. Blocul Dragomir Niculescu a fost denumit aşa după patronul unei celebre băcănii aflate la parter, unde erau aduse delicatese din toată lumea", descrie ziarul.
"Cum, la sfârşitul anilor 40, nu prea mai era loc pentru rafinamente culinare şi proaspăt ajunşii la putere comunişti se răfuiau cu burghezo-moşierimea, blocul a fost cedat Ministerului de Interne, şi prin el au fost chinuiţi, până în 1952, sute de deţinuţi politici", explică Jurnalul Naţional.
Ziarul Financiar scrie despre valoarea reală a cursului.
"Omul de afaceri Vladimir Cohn, proprietarul a două fabrici de hârtie în judeţul Braşov, spune că actualul curs de schimb de 4,4 lei/euro este nejustificat şi că ar fi nevoie de o depreciere semnificativă a leului pentru ca economia românească să devină competitivă. În ultimii patru ani, cursul s-a depreciat cu circa 10%.", informează ZF.
"În schimb, guvernatorul BNR Mugur Isărescu susţine că actualul curs este cel corect şi că acesta este determinat şi de piaţă", mai precizează Ziarul Financiar.    
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.