PREFAŢĂ

Modesta noastră iniţiativă oferă o selecţie de scrieri istorice referitoare la Transilvania, publicate în revista História, care apare în Ungaria din anul 1979. În limba maghiară am publicat culegeri în 1992 şi 1998 intitulate Erdély a Históriában (Transilvania în História). Materialul acestei ediţii din urmă, cu îmbogăţiri şi adăugiri, îl publicăm acum în limba română.

Volumul de faţă nu are intenţii propagandistice. Dorim în primul rând să-l informăm pe cititor, nu să-l convingem, căci scopul nostru principal este să-i punem la dispoziţie o lectură plăcută, captivantă, un punct de vedere istoric care până acum nu a fost accesibil cercurilor largi de cititori români. În scrierile selecţiei noastre cititorul nu va găsi o concepţie unitară - aceasta nici nu a fost intenţia noastră -, ci o lectură de nivel de popularizare a diverselor cercetări ale istoriografiei maghiare, cercetări care se referă la trecutul Transilvaniei.

Până la începutul anilor '80, în istoriografia maghiară a devenit determinantă abordarea în spiritul strict disciplinar, în loc să mai răspundă unor pretenţii politice, istoriografia şi-a propus să satisfacă cerinţele unei societăţi care s-a angajat pe o cale de dezvoltare burgheză şi care doreşte să cunoască realităţile propriului trecut. Această misiune a fost îmbrăţişată de revista lunară História, redactată de Ferenc Glatz.

Prin volumele noastre publicate în limba română am dori să punem la dispoziţia publicului lucrări care să-l ajute pe cititorul român să înţeleagă punctele de vedere şi opiniile istoricilor maghiari, respectiv originea acestor păreri.

Relaţiile maghiaro-române de două sute de ani sunt marcate de conflictele determinate de cele două procese de devenire naţională desfăşurate paralel. Problema centrală a fiecăreia dintre părţi era mereu aceea că una se temea pentru o parte a propriei sale comunităţi naţionale, etnice de progresele celeilalte realizate în construirea propriului stat naţional. Indiferent care dintre părţi avea temeri justificate, hipersensibilitatea alimentată de teamă este prezentă şi de o parte, şi de alta. Această teamă poate fi redusă şi prin cunoaşterea modului de gândire, a concepţiei asupra istoriei susţinute de celălalt. Înainte de primul război mondial, românii aveau mai multe cunoştinţe - mai ales prin ardeleni - despre Ungaria şi despre maghiari decât maghiarii despre români. Până în zilele noastre, situaţia s-a schimbat în întregime. Culegerea noastră caută să ofere o contrapondere a acestei situaţii.