nyomtat

megoszt

Transilvania văzută în publicistica istorică maghiară - Momente din istoria Transilvaniei apărute în revista História
BÁRDI NÁNDOR (szerk.)

György Gyarmati

DATE STATISTICE PRIVIND POPULAŢIA MAGHIARĂ, 1920–1980

În momentul în care, ca una dintre consecinţele primului război mondial, Monarhia Austro-Ungară s-a destrămat, iar două treimi ale etnic eterogenei Ungarii – parte a acesteia – au devenit părţi ale nou-createlor state „ naţionale” , în spaţiul delimitat de ramura răsăriteană a Alpilor, de cununa munţilor Carpaţi şi linia Drava–Dunăre trăiau aproximativ zece milioane de unguri. Dintre aceştia – ca o consecinţă a trasării frontierelor hotărâte la Trianon –, aproape trei milioane au ajuns în statele vecine în situaţia de minoritari, sporind policromia etnică a noilor „ state naţionale” . În zilele noastre, şaizeci de ani mai târziu, spaţiul menţionat mai sus numără 13,5 milioane de unguri – de-acum repartizaţi în şase ţări. Pe lângă cei 10,5 milioane, ce trăiesc actualmente în Ungaria, în statele dimprejur – Cehoslovacia, Uniunea Sovietică, România, Iugoslavia şi Austria – continuă să fie înregistraţi ca minoritari aproape trei milioane de maghiari.

În urma primului război mondial, 350 mii de unguri s-au mutat între hotarele trasate la Trianon ale Ungariei. O repatriere de acelaşi ordin de mărime a avut loc şi în anii de după cel de-al doilea război mondial. Faptul că aproape 10% din populaţia maghiară şi-a pierdut viaţa în timpul celui de-al doilea război mondial constituie un alt factor, la fel de important, în destinul demografic al acestui popor. Sute de mii de maghiari s-au văzut siliţi să emigreze, în câteva valuri, nu doar în ţări europene, ci şi dincolo de ocean, fenomen ce a contribuit la diminuarea şi mai accentuată a acestei populaţii. Emigrarea, în perioada interbelică, a peste 50 mii de maghiari a fost urmată, în perioada ultimelor luni ale celui de-al doilea război mondial, de fenomenul refugierii în masă a acestora. Celor aproximativ 80 mii de emigranţi, li s-au adăugat, până la sfârşitul anilor patruzeci, alţi 20 mii. Cu toate că aproximativ o cincime din numărul total de 200 mii de persoane refugiate la sfârşitul anului 1956 şi începutul anului următor au revenit în 1958, restul au îngroşat rândurile diasporei maghiare din afara Bazinului Carpatic.

Înşiruind aceste statistici „ seci” privitoare la schimbările petrecute în secolul nostru la nivelul populaţiei maghiare din Bazinul Carpatic, nu trebuie să pierdem din vedere inexactitatea „ calculată” a datelor înseşi. Căci nu rareori s-a întâmplat ca prigoana de stat – care veghea la cine ce se declară – să denatureze exactitatea acestor date mai abitir decât fluctuaţia criteriilor de înregistrare înseşi. Asta s-a întâmplat cu sutele de mii de unguri din Slovacia care au fost determinaţi, prin decret prezidenţial, să se declare slovaci, pentru a scăpa de spectrul expulzării lor dincolo de graniţă, în Ungaria, de cel al deportării în Cehia ori de cel al pierderii locului de muncă şi a cetăţeniei. Mai blamabil decât aceasta nu putea fi decât tratamentul represiv „ cu aplicare retroactivă” pentru apartenenţă etnică, de care a avut parte bunăoară un grup de evrei supravieţuitori ai tragediilor celui de-al doilea război mondial. Toţi evreii din Praga şi Bratislava care în cursul recensămintelor antebelice se declaraseră de naţionalitate germană sau maghiară şi care se întorseseră din lagărele de concentrare la fostele lor domicilii – până să intervină pe cale diplomatică marile puteri, care aflaseră între timp de situaţia acestora –, au fost trataţi la fel ca minoritatea germană, respectiv cea maghiară, acuzate de vinovăţie colectivă şi declarate indezirabile. Înregistrarea şi compararea stărilor de fapt reale suferă modificări şi datorită variaţiilor la nivelul metodelor de înregistrare utilizate în cadrul recensămintelor. Nu trebuie neglijate nici situaţiile de identitate incertă ori de dublă identitate, puse în evidenţă de diferenţele – de la caz la caz, de câteva zeci de mii – ce se pot constata între datele privind naţionalitatea şi cele referitoare la limba maternă.

Datele statistice prezentate de noi trebuie considerate – conform celor de mai sus – mai degrabă ca cifre orientative privind ordinele de mărime şi tendinţele evolutive din acest domeniu.

Maghiari în Cehoslovacia, 1921–1980

Anul       Slovacia Pe alte teritorii ale Cehslovaciei.       Cehoslovacia

total

1921        650 597   111 2251                761 823

1930        571 952   119 9711                691 923

1949        354 5322 13 2013                 367 733

1961        518 782   15 152     533 934

1970        552 006   20 562     572 568

1980        559 490   19 676     579 166

l În perioada dintre cele două războaie mondiale, Ucraina Subcarpatică (Rusinsko) a aparţinut Cehoslovaciei. Recensămîntul din 1921 a înregistrat aici 104 000 de maghiari, iar, cel din 1930, 110 000.

2 Chiar şi în comparaţie cu recensământul din 1930, deficitul de aproximativ 200 000 de persoane se explică, într-o proporţie mai redusă, prin pierderile de război şi prin numărul de persoane refugiate şi evacuate, iar, în principal, prin dispoziţia prin care maghiarii din Cehoslovacia îşi recăpătau treptat drepturile cetăţeneşti în măsura în care se declarau de etnie slovacă.

3 În urma celui de-al doilea război mondial, Ucraina Subcarpatică a intrat în componenţa Uniunii Sovietice. Numărul de aproximativ 13 000 de maghiari înregistraţi în acest fel pe teritorii ale Cehiei trebuie, în orice caz, corijat. Multiplul acestuia (70 000) reprezintă numărul maghiarilor care, în perioada 1946–1947, au fost colonizaţi în zona Sudeţilor.

Maghiari în România 1920–1977

Anul       Transilvania         Alte teritorii  ale României Maghiari în

România, total

19201      1 326 000               137 573   1 463 573

1930        1 353 000               73 000     1 462 000

19481      1 482 000               18 000     1 500 000

1956        1 559 000               29 000     1 588 000

1966        1 597 000               22 592     1 619 592

1977        1 651 000               20 000     1 671 000

 1. Date privind limba maternă, şi nu naţionalitatea.

Maghiari în Iugoslavia, 1921–198

Anul       Voivodina             Croaţia   Slovenia                Alte teritorii ale Iugoslaviei               Iugoslavia, total

1921                                                                      472 409

1930                                                                      465 409

1948        428 932   51 399     10 246     5 915       496 492

1953        435 271   47 711     11 063     8 184       502 175

1961        442 560   42 347     10 498     8 963       504 368

1971        423 866   35 488        9 785    8 235       477 374

1981        385 356   25 439     9 496      6 429       426 720

Maghiari în Uniunea Sovietică 1930–1979

Anul       Ucraina

Subcarp[atică       Alte teritorii ale URSS        URSS total

1930                       6 282       6 2821

1959        146 2472 8 491       154 738

1970        157 000   9 000       166 000

1979                                       171 000

1 Numărul persoanelor cu limba maternă maghiara (dată oferită de recensământul sovietic din anul 1930). În aceeaşi perioadă interbelică, datele statistice estimează numărul maghiarilor de pe teritoriul Uniunii Sovietice la 20 000.

2 În urma celui de-al doilea război mondial, Ucraina Subcarpatică a intrat în componenţa Uniunii Sovietice.

Maghiari în Austria, 1923–1971

Anul       Burgenland           Viena      Maghiari din

Austria

1923        14 971     10 922     28 2281

1934        10 422     4 884       18 0762

1951        5 251       1 039       11 1763

1961        5 642                                   4

1971        5 673       8 413       19 1175

1 Datele totalizate la nivelul anului 1923 cuprind şi 8 758 de maghiari fără cetăţenie austriacă, refugiaţi, în urma destrămării Monarhiei Austro-Ungare, din statele succesoare.

2 În afara maghiarilor cu cetăţenie austriacă înregistraţi în 1934, mai trăiau în Austria încă 20 573 de maghiari fără cetăţenia acestei ţări.

3 În pofida faptul că, între 1946–1950, 3 526 de refugiaţi maghiari au căpătat cetăţenie austriacă, numărul maghiarilor din Austria a scăzut radical în comparaţie cu cel dinainte de război, ceea ce oglindeşte pierderile înregistrate în cursul războiului.

4 Între 1956–1960, un total de 181 818 persoane care au părăsit Ungaria au cerut azil politic în Austria.

5 Noua şi importanta creştere care se înregistrează se explică şi prin faptul că o parte dintre maghiarii refugiaţi în Austria în anii 1956–1957 cu intenţia de a se stabili definitiv acolo încep să primească cetăţenie într-o proporţie mai însemnată (5 686 de persoane) în anii 1960. În anii 1970, primesc acest drept alte aproximativ 5 000 de persoane.

Maghiari în lume, în jurul anilor 1930–1970

Denumire              1930        1970

Ungaria  8 000 000               10 200 000

State vecine          2 720 000               3 000 000

Celelalte state ale Europei  105 000   200 000

America 680 000   990 000

Africa şi Asia       350          35 000

Total      11 511 000             14 450 000

Ugrás az oldal tetejére