nyomtat

megoszt

Dokumentumok Románia magyarságpolitikájáról 1918-2001
BÁRDI NÁNDOR, DIPPOLD PÉTER (szerk.)
ANEXA 2

ANEXA 2

J.C.M. RELATIV LA DREPTURILE MINORITĂŢILOR*

Adoptat: 4 august 1938, la Bucureşti (J.C.M. nr. 1750 bis).

Text: Monitorul Oficial nr. 178 din 4 august 1938.

Consiliul Miniştrilor, în şedinţa sa dela 1 August 1938, ascultând expunerile d-lor miniştri: al Afacerilor Străine, al Internelor, al Educaţiunii Naţionale şi al Cultelor şi Artelor, stabileşte pe baza legiuirilor în vigoare, următoarele norme care vor călăuzi activitatea tuturor departamentelor şi a oricăror autorităţi şi servicii publice, în chestiunile interesând viaţa minorităţilor în cadrul Statului, norme ce vor servi asemenea drept îndrumare pentru Comisariatul general al minorităţilor.

1. Cetăţenii români, fără deosebire de limbă, rasă sau religie au dreptul – sub supravegherea Statului – să înfiinţeze, să conducă şi să administreze şcoli şi instituţiuni confesionale culturale, cu folosirea limbii minoritare respective, în condiţiunile legii pentru organizarea învăţământului particular din 1925.

2. Statul va acorda prin bugetul său înlesniri susţinătorilor acelor şcoli.

3. Se va acorda şcolilor particulare minoritare o cotă potrivită din impozitul de 14 la sută, perceput de comună.

4. Se vor examina şi rezolva, pe baza legilor în vigoare, cererile privitoare la acordarea dreptului de publicitate ce nu ar fi rezolvate până în momentul de faţă.

5. Persoanele legal responsabile de educaţia copiilor (tatăl, mama sau tutorele), sunt singurele în drept a determina apartenenţa etnică a copilului, putându-I înscrie la şcoala confesională, la şcoala de Stat, sau la şcoala oricărei alte confesiuni.

6. Şcolile duminicale minoritare şi asociaţiile tineretului de ambele sexe, au dreptul să funcţioneze în conformitate cu dispoziţiunile legale şi statutele aprobate de forurile competinte.

7. Profesorilor secundari de religie ai confesiunilor minoritare li se recunosc pe viitor dreptul de a putea fi numiţi şi definitivaţi, pe baza diplomei obţinute la o academie teologică a confesiunii lor, fără a se supune unui nou examen, afară de examenul de capacitate care este general.

8. Pentru a examina în limba lor pe elevii care şi-au făcut studiile la anumite obiecte în această limbă, la liceele minoritare confesionale, se vor numi la examenele de bacalaureat profesori care să ştie limba maternă a acestor elevi.

9. Organele administrative sunt îndatorate să respecte drepturile reprezentanţilor cultelor minoritare istorice, de a conduce şi rezolva în mod autonom, toate chestiunile bisericeşti, financiare, fundaţionale, în conformitate cu statutele lor de organizare, întru cât acestea nu sunt contrarii legilor de ordine publică.

10. Este interzis organelor administrative să se amestece în chestiunile de serviciu religios.

11. Retribuţiunile preoţilor, în ceea ce priveşte ajutorul de Stat, se fac fără deosebire de confesiune, pe baza aceleiaşi scări, în conformitate cu legea cultelor.

12. Originea etnică sau diferenţa de limbă şi de religie a unui cetăţean român, nu constituie nici o piedică pentru a ocupa funcţiuni la Stat, judeţ sau comună.

13. Orice membru minoritar din consiliile comunale se poate exprima în desbaterile acestor consilii, în limba sa maternă.

Procesele-verbale despre şedinţele acestor consilii se vor redacta in limba română.

14. Cetăţenii minoritari care nu posedă încă limba Statului, pot înainta primăriilor locale cereri şi în limba maternă.

În acest caz, cererile vor fi întotdeauna întovărăşite de o traducere certificată în limba română.

15. Corespondenţa oficială se face în limba Statului.

16. Funcţionarii din comunele minoritare, vor trebui să cunoască şi limba minoritară respectivă.

17. În comunele în care locuiesc o proporţie considerabilă de cetăţeni români, aparţinând minorităţilor etnice de limbă sau religie, primarul sau ajutorul de primar va fi numit dintre minoritari.

18. În titulatura ziarelor, revistelor, organelor de publicitate, etc., numele localităţilor unde apar aceste publicaţiuni va putea fi indicat şi în limba minoritară respectivă. În corpul acestor publicaţiuni însă, se va putea întrebuinţa numai limba minoritară pentru desemnarea acestor localităţi.

19. Numele de familie se va scrie întotdeauna în forma lor de origine.

20. Funcţionarii din serviciul Statului şi comunelor, sunt dispensaţi de a mai trece examenul de limba română, dacă posedă diplome eliberate de şcoli româneşti de Stat. De asemenea vor fi dispensaţi de un nou examen cei ce au trecut cu succes un asemenea examen de limba română, cu alt prilej.

21. Funcţionarii minoritari, membrii corpului didactic secundar şi primar, funcţionând la şcolile de Stat, vor avea dreptul, ca şi funcţionarii români, la carnetul de liberă circulaţie pe C.F.R., cu reducere de 50 la sută.

22. La judecătorii se vor face cetăţenilor de origine minoritari, anumite facilităţi, în sensul că aceştia pot să-şi apere interesele în limba lor maternă, atunci când nu sunt asistaţi de un avocat.

În genere se vor lua măsurile necesare pentru a se pune la dispoziţia instanţelor respective, cuveniţii interpreţi.

23. Cetăţenii români, aparţinând minorităţilor istorice vor putea fi reprezentaţi în ţinuturile respective în:

a) Camerele de comerţ şi industrie;

b) Camerele agricole, şi

c) Camerele de muncă.

24. Băncile şi cooperativele minoritare se pot desvolta în deplină libertate şi în condiţiuni asemănătoare cu întreprinderile similare româneşti.

25. Firmele de comerţ vor fi redactate în limba română. Minoritarii le vor putea redacta şi în limba lor, întrebuinţând însă caractere şi spaţiu egal.

26. Sunt admise în România, spre a fi arborate numai drapele cu culorile Statului român. Guvernul poate autoriza însă unele asociaţiuni să întrebuinţeze în anumite locuri şi flamurile sau semnele lor distinctive.

27. Situaţiunea societăţii Muzeului Ardelean, a Muzeului Secuesc din Sf. Gheorghe şi a Bibliotecii “Teleki” din Tg.-Mureş, se va rezolva în mod echitabil; ţinându-se seama de dispoziţiunile actelor de fundaţiune.

28. Se asigură funcţionarea societăţii maghiare ardelene de agricultură în baza şi în limitele statutelor sale.

* A se vedea în legătură Regulamentul pentru funcţionarea Comisariatului general pentru minorităţi, din 4 August 1938, la pag. 1324, acest vol.